DE LA DOMNII ROMÂNI LA CEI FANARIOȚI

– După domniile lui Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir, otomanii nu mai aveau încredere în domnii români din cauza tendinței acestora de a stabilii alianțe cu state creștine. De aceea, otomanii au introdus un nou regim, cunoscut în istorie ca „regimul fanariot”, deoarece în cadrul acestuia mulți domni au fost greci, originari din cartierul Fanar din Istanbul.

– Domniile fanariote sunt inaugurate în 1711 în Moldova și în 1716 în Țara Românească. Ele durează în ambele principate până în 1821.

– Domnii fanarioți erau considerați dregători otomani. Ei au fost executanți fideli ai ordinelor primite de la Istanbul.

TRĂSĂTURI ALE REGIMULUI FANARIOT

– Domnitorii erau numiți direct de către sultan.
– Reducerea puterii militare a celor două Țări Române. Domnul nu mai avea oaste proprie, ci numai o gardă personală și mici unități de menținere a ordinii în țară.
– Creșterea obligațiilor financiare ale Țării Românești și Moldovei față de Imperiul Otoman.
– Creșterea fiscalității (diversificarea dărilor și înmulțirea lor).
– Țara Românească și Moldova suferă pierderi teritoriale:
– în perioada 1718-1739, Oltenia este ocupată de austrieci;
– în 1775, partea de nord a Moldovei (numită de austrieci Bucovina) a fost anexată Imperiului Habsburgic;
– în 1812, teritoriul dintre Prut și Nistru al Moldovei (Basarabia) a fost ocupat de ruși.
– Cu toate acestea, atât Țara Românească, cât și Moldova, și-au păstrat individualitatea statală și nu au devenit provincii otomane.

DOMNI FANARIOȚI REPREZENTATIVI

– Primul domn fanariot numit de către sultan a fost Nicolae Mavrocordat, mai întâi în Moldova (1711), apoi în Țara Românească (1716).
– Unii domni fanarioți, influențați de ideile iluministe și de practicile despoților luminați, vor iniția o serie de reforme cu caracter social, economic, administrativ, juridic și cultural, în direcția modernizării principatelor.

Constantin Mavrocordat a făcut mai multe reforme:
– reforma administrativă introducea salarizarea dregătorilor;
– reforma fiscală înlocuia toate impozitele cu unul singur, anual, ce urma să fie plătit în patru rate;
– reforma socială prin care desființa șerbia sau legarea de glie a țăranilor.

Alexandru Ipsilanti
– a reorganizat Academia Domnească de la Sfântul Sava.
– cea mai semnificativă realizare a fost în domeniul justiției, prin redactarea unui cod de legi, Pravilniceasca condică (1780). A fost primul cod de legi din perioada fanariotă, ce va fi aplicat în Țara Românească până în anul 1818.

Contribuții la modernizarea dreptului au avut și alți domni fanarioți:
– Scarlat Callimachi, în Moldova, elaborează Codul Callimachi (1817)
– Ioan Caragea, în Țara Românească, redactează Legiuirea Caragea (1818).

ÎNCHEIEREA DOMNIILOR FANARIOTE

– După Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, partida națională își îndeplinește obiectivul, înlăturarea domniilor fanariote.

– În 1822, Poarta revine la domniile pământene, prin numirea în Moldova a lui Ioniță Sandu Sturdza și a lui Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească.