Henri Coandă ne este cunoscut, tuturor, ca inventator, om de știință și pionier al aviației, fiind cel care a conceput primul avion cu reacție, în plină epocă a aparatelor de zbor cu elice. Henri Coandă este, totodată, și cel care a descoperit fenomenul căruia avea să-i împrumute propriul nume: efectul Coandă.

Un episod inedit și mai puțin cunoscut din viața marelui inventator român, dar și din istoria inventicii românești, este construirea saniei cu reacție. Sania cu reacție a lui Henri Coandă este, probabil, tot atât de puțin cunoscută ca și ambarcațiunea cu reacție, concepută de către Alexandru Ciurcu la sfârșitul secolului XIX. În ce context a fost construită sania cu reacție a lui Coandă?

În toamna anului 1910, în capitala Franței a fost organizat un important salon aeronautic. Era printre primele evenimente de acest tip din lume și al doilea desfășurat în „Orașul luminilor”. Printre vizitatori, s-a numărat și un membru al familiei imperiale a Rusiei (văr primar cu ultimul țar). Acesta a fost impresionat de avionul cu reacție al lui Coandă, expus la eveniment. Marele duce Kiril Vladimirovici, rusul la care facem referire, l-a întrebat pe genialul inventator român dacă nu ar putea construi și un vehicul terestru, care să se deplaseze pe zăpadă, dotat cu un motor asemănător celui folosit pentru primul avion cu reacție.

Se pare că ideea i-a surâs conaționalului nostru. Într-un timp record, mai înainte ca anul 1910 să ajungă la sfârșit, descoperitorul efectului Coandă prezenta publicului noua sa creație: prima sanie cu reacție din lume. Ineditul vehicul era menit, se pare, să fie întrebuințat, de către ducele Kiril, în concursurile dedicate săniilor cu motor, ce se desfășurau în Rusia acelor vremuri, cu doar câțiva ani înaintea răsturnării regimului țarist și venirii la putere a bolșevicilor.

Având un motor destul de puternic și o greutate redusă, datorită designului minimal (și totuși foarte elegant), se pare că sania cu reacție a lui Coandă putea concura cu șanse mari în concursurile de profil organizate de către ruși. În luna martie a anului 1911, într-un număr al revistei „Popular Mechanics Magazine” era descrisă succint, alături de întâiul avion cu reacție, sania cu motor creată de către genialul Henri Coandă la finele anului anterior, cu puțină vreme în urmă. Creația tehnică a românului fusese remarcată, foarte prompt, și de către americani!

Este prezentată, în publicația menționată, dedicată științei și noilor tehnologii, inclusiv o imagine a ineditului vehicul. Se preciza că vehiculul are „o formă de țigară”, fiind înzestrat cu o „turbină de sucțiune” (aspirație) amplasată frontal. Aceeași sursă arăta că motorul de 40 de cai putere putea deplasa vehiculul pe zăpadă cu viteza de 50 de mile pe oră. Era un vehicul foarte rapid, prin comparație cu vitezele de care erau capabile automobilele obișnuite ieșite pe porțile fabricilor în primul deceniu al secolului XX.

Potrivit variantei de limbă engleză a Wikipedia, începând cu data de 3 decembrie 1910, sania cu reacție a lui Henri Coandă a fost expusă, vreme de două săptămâni, în cadrul celui de-al XII-lea salon automobilistic al Franței, alături de automobilele dotate cu motoare fabricate la uzina Gregoire (unde fusese fabricat, de altfel, și motorul său). Ulterior, vehiculul a mai fost expus și într-o sală de expoziție de la Grand Palais des Champs-Élysées. Conform sursei mai sus amintite, sania lui Coandă ar fi fost capabilă să atingă o viteză de aproape 100 km/h, considerabil mai mare decât cea estimată de către cei de la „Popular Mechanics Magazine”.

Acum, rămâne să nădăjduim că viitorul ne va pune în posesia unor informații ce privesc soarta pe care a avut-o, în Rusia, originalul „snowmobil cu reacție” conceput de către Henri Coandă (1886-1972) la început de secol XX.