George Simion a declarat ieri, cu modestia omului care tocmai a câștigat la loto și ține să-i asigure pe vecini că „nu s-a schimbat deloc", că „ne vedem la guvernare".

O afirmație simplă, caldă, rotundă — ca un colac de nuntă dat cu lac.

Până mai ieri, ni se spunea că AUR și PSD s-au întâlnit absolut întâmplător pe holul Parlamentului — ca doi foști colegi de bancă ce dau nas în nas la piață: „Ce faci, bătrâne? Ții minte când copiam la matematică?"

Au semnat o moțiune, au zâmbit protocolar și s-au despărțit imediat, fiecare pe drumul lui — nimic personal, doar o colaborare strict tehnică. O relație rece, profesională, fără pic de emoție — exact ca atunci când îți repară instalatorul chiuveta, îți ia banii și dispare atât de repede încât începi să te întrebi dacă n-a fost, de fapt, rudă cu familia.

Acum, însă, atmosfera e clar de nuntă. Se montează cortul, se întind cablurile pentru boxe și se pregătește momentul în care mirii vor tăia tortul în formă de buget. Invitații deja au primit plicurile — unii cu bani, alții cu funcții, iar restul cu promisiunea că „data viitoare sigur prind loc la masă”. 

Simion, întrebat dacă există o înțelegere cu PSD, a explicat cu o claritate demnă de manualele de filosofie abstractă: „Nu există nicio înțelegere, există doar o convergență a valorilor românești în jurul unui proiect comun de neînțelegere a divergențelor. Suntem uniți tocmai prin faptul că nu ne-am înțeles, ceea ce ne unește. Programul nostru e clar: România pe primul loc, după care urmează tot România, și abia la sfârșit lucrurile concrete pe care nu le putem spune acum pentru că le spunem după."

La rândul lui, Grindeanu, întrebat dacă PSD merge la guvernare cu AUR, a oferit un răspuns la fel de liniștitor: „PSD nu merge nicăieri cu nimeni. Mergem singuri, împreună, în direcția pe care o vom stabili atunci când vom afla exact încotro trebuie să mergem. Stabilitatea este prioritatea noastră numărul unu, doi și trei — și, la nevoie, și patru. Și vă rog frumos să încetați cu aluziile indecente la Nordis sau la cutii de pantofi. Eu port mocasini. Eleganți. Fără șireturi. Ca să nu se încurce lucrurile.”