S-a sfințit maidanul! George Simion, acest șef de galerie care confundă ședințele de guvern cu deplasările la Budapesta, l-a scos din jobenul cu istorie pe Călin Georgescu. E tandemul perfect: unul dă cu torța să facă lumină, celălalt vede lumina prin al treilea ochi, deasupra unei farfurii cu ovăz.

Simion, obișnuit să rezolve problemele de stat prin „scandări și îmbrânceli”, vrea să ne pună premier un profet care nu vorbește româna, ci o „limbă bătrână” inventată probabil într-o parcare din Bucegi. Când Georgescu deschide gura, nu auzi un program economic, ci un ecou din peștera lui Zamolxe: „Hrană, Apă, Energie... și multă, multă tăcere metafizică”. Omul nu vrea ministere, vrea sanctuare unde funcționarii să stea în poziția „lotusul dac” și să secrete PIB prin toți porii spirituali.

Dacă planul reușește, la Palatul Victoria se va lăsa cu fumigene și tămâie. Simion va face live din birou, urlând la „sistem” în timp ce Georgescu va sta pe holuri, mângâind pereții și șoptindu-le pietrelor despre „statornicia străbună”.

Vom fi prima țară din lume unde inflația se combate prin rugăciune colectivă și unde autostrăzile nu se mai asfaltează, ci se „vizualizează” până apar în realitatea 5D. La Finanțe, cursul valutar va fi stabilit de zborul vulturilor, iar dacă n-ai ce mânca, Georgescu îți va explica, printre pauze lungi și priviri fixe, că „foamea e doar o vibrație joasă a unui neam care și-a uitat rădăcina de brusture”.

E „apa, paie și bătaie de joc”, marca Peluza Sud-Zamolxe. Unul ne vinde apartamente imaginare, celălalt ne vinde nemurirea prin hrean. Neamul e salvat: dacă nu murim de râs, sigur ne trezim „iluminați” de foame.