Ion Ceban, rockerstarul lumii ruse și antireformiste de la Chișinău, cu care orașul nu s-a identificat niciodată, obține o victorie zdrobitoare în alegerile locale. Cu o imagine de bun administrator, pe model Piedone, dar și cu schelete în dulap, Ceban se pregătește de o nouă provocare: alegerile prezidențiale de anul viitor și cele parlamentare din 2025. Incapacitatea Partidului Acțiune și Solidaritate de a i se opune și pierderea (din nou) a Chișinăului arată o politică falimentară care trăiește în continuare din imaginea Maiei Sandu.

Ion Ceban câștigă pentru a doua oară Primăria Chișinău. O victorie la scor, din primul tur, la o diferență semnificativă (50.6% vs. 28.2%) față de candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu. Și nu doar că Ceban reușește să evite turul doi, dar proiectează și vehiculul său electoral, un partiduleț de duzină numit Mișcarea Alternativa Națională, pe primul loc în Consiliul Municipal al Chișinăului. Cu ajutorul socialiștilor și comuniștilor care au obținut locurile 3 și 4, după PAS, Ceban are toate șansele să-și creeze o majoritate confortabilă.

Primăria Chișinău este doar o victorie de etapă pentru noua stea a forțelor prorusești și antireformiste de la Chișinău, marea miză fiind alegerile prezidențiale și parlamentare de peste un an, respectiv doi ani. Și dacă Maia Sandu are în continuare un capital politic foarte ridicat în Moldova, ceea ce se traduce prin câștigarea clară a prezidențialelor viitoare, erodarea PAS este vizibilă. Alianța evidentă între partidele prorusești și cele antireformiste grupate în jurul oligarhilor fugari Plahotniuc (feblețea PSD-ului românesc, MAE și serviciilor de la noi) sau Ilan Șor (ascuns în Israel) nu doar că va conduce la majorități antireformiste în multe raioane și orașe (inclusiv Chișinău), dar va crea probleme semnificative și pe termen lung, riscul evident fiind de blocare a parcursului european al Moldovei.

Să povestim puțin despre  Ion Ceban. Fost secretar pentru ideologie al Partidului Socialist, ce a pledat mulți ani împotriva integrării europene, cu dese vizite la Moscova (presa de investigații scrie că se afla la Moscova în ziua invaziei Ucrainei) și, desigur, un așa-zis apărător al familiei tradiționale și un homofob. Ceban s-a metamorfozat însă în ultimii ani, mai ales de când consultanții au descoperit că proiectarea unui discurs prorus, anti-UE, nu mai funcționează la Chișinău. Linia dură a fost lăsată la latitudinea lui Igor Dodon, fostul șef al lui Ion Ceban.

Și să povestim puțin despre ce iluzii vinde și ce imagine proiectează acum Ion Ceban. Pro-UE, cu vizite dese la București și întâlniri cu lideri politici români (30 de vizite numai în 2022), care se abține de la comentarii antieuropene și mulțumește pentru desele finanțări din România sau alte state UE. Incapabil însă să condamne războiul Rusiei împotriva Ucrainei (a bălmăjit ceva la un moment dat) și critic acerb al Maiei Sandu și al PAS. Un fel de tonomat, cu aceleași mesaje anti Maia Sandu și PAS repetate în fiecare  zi, ar putea face o carieră fantastică la Rtv sau Antena 3. Am scris pe larg despre Ceban și relația lui cu România într-un raport al CRPE intitulat sugestiv Aventurile lui Ion Ceban în România.

Și cu toate acestea a câștigat defilând Primăria Chișinău. La Chișinău are aura unui primar care face. Nu contează ce, dar face. Și este foarte vizibil când face. Daca vreți să comparăm cu Bucureștiul, este modelul Piedone. Genul de primar autoritar care chipurile a pus ordine în primărie, menține curățenia în oraș, face mici reparații (trotuare în special, spații de joacă, ceva străzi etc). Și este apreciat pentru asta.

Atât de apreciat încât populația Chișinăului, un oraș proeuropean, a suferit o amnezie la urna de vot și a votat pentru încă un mandat un primar prorus. Și i-a ignorat toate celelalte schelete din dulap (acuzații de corupție, finanțarea din Rusia, cârdășia cu partidele antireformiste, dar în special dezvoltare haotică a orașului). Dacă ai impresia că Bucureștiul este sub asediul dezvoltatorilor imobiliari fără scrupule, Chișinăul este la ani lumină distanța cu blocuri de 10-20 etaje printre case, pe spații verzi, și cu infrastructură distrusă. Este însă mai curat și zonele centrale arată mai bine. 

Oponentul lui Ceban în alegeri a fost Lilian Carp, reprezentantul PAS. Politician decent, de mulți ani în politica din Chișinău, cu care probabil poți gândi o dezvoltare a orașului, dar necunoscut, puțin carismatic și cu o campanie slabă spre foarte slabă. Dacă este să păstrăm comparațiile, aduce aminte de carisma lui Dan Barna de la USR, fiind ceva reprezentant al lor în Moldova. În seara alegerilor, de după anunțarea primelor rezultate când a devenit clar că Ceban a câștigat, n-a putut spune decât că „electoratul este suveran, iar el și PAS au făcut tot ce era posibil pentru oraș” (sic!).

Doar că nu au făcut. Ceban are schelet după schelet în dulap încât ar trebui cumpărate încă 3-4 dulapuri și ar fi trebuit să fie tocat zilnic cu asta. Și, poate mai mult ca niciodată, PAS și Lilian Carp ar fi trebuit să marșeze pe ceea ce reprezintă Ion Ceban: lumea rusă, antireformistă, a unei perioade cu care Chișinăul nu s-a identificat niciodată, și al cărei scop este să blocheze parcursul european al Moldovei. Nimic din toate acestea nu s-au întâmplat.

În schimb,  Ceban a fost lăsat să trăncăne ziua lungă despre relația lui privilegiată cu unele state UE și lideri politici europeni (bravo, România și în special Partidul Social Democrat!), despre finanțările primite, despre cum el este un politician de centru al cărui scop este buna administrare a orașului și nu se implică în dispute geopolitice. Repet, marea speranță a lumii ruse și antireformiste nu a fost atacat absolut deloc pe acest subiect, ba am avut impresia că este chiar acceptat discursul său de campanie.

A avut și tribună. Multe televiziuni de la Chișinău sunt încă în solda partidelor antireformiste și prorusești. Are și propria „agenție de publicitate” – ionceban.md, finanțată desigur cu aer. Puțini, dar foarte puține jurnaliști, i-au pus întrebări incomode în conferințele de presă. De fapt, monologuri lungi. Protecția media a lui Ceban este ridicată. Cu toate astea, asta nu scuză deloc incapacitatea PAS de a aduce pe agenda publică scheletele acestuia și a își prezenta propria viziune de dezvoltare a orașului.

La alegeri s-au prezentat 40% din alegători. Pe fond de migrație masivă și dezinteres, grupele de vârstă cu o prezență foarte ridicată au fost cele de peste 55 ani. Prezența a fost semnificativ peste cea din 2019 (cca. 5%), iar analiștii din Republica Moldova spun că prezența tinerilor a fost mult mai ridicată în realitate (puțin sub o treime din tinerii sub 25 ani s-au prezentat la vot) căci o bună parte sunt plecați din țară.

Prezența așa-zis ridicată l-a ajutat de fapt pe Ceban care a reușit să-și crească bazinul electoral de la cca. 90 mii voturi acum 4 ani la peste 132 mii în 2023. O creștere enormă. Acest lucru a dus și la dominarea Consiliului Municipal de către forțe prorusești și antireformiste (cu excepția PAS, cu 20 mandate, la egalitate cu partidul lui Ceban, un singur partid proeuropean a mai câștigat 1 mandat cu 2,55%). Imaginea dezastrului este completă.

La nivel național (consilii raionale și municipale), PAS a câștigat alegerile (32.87%), fiind urmat de Partidul Socialist prorus (23,57%) și două partide ce gravitează în jurul lui Plahotniuc și PSD-ului românesc (Partidul Social Democrat European – 8,1% și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – 5.25%). A fost foarte populară și în România o imagine cu PAS obținând primul loc în alegerile raionale (la nivel de județ). În 19 din 32 raioane PAS a ieșit pe primul loc. Din păcate, în multe va fi greu de făcut majorități fără compromisuri majore, următoarele partide fiind ori proruse, ori antireformiste, iar în multe centre raionale și orașe măricele PAS a pierdut alegerile. Asimilarea unui număr mare de primari de la sate a dus și la un rezultat ce poate părea acceptabil spre bun.

Un ultim comentariu despre contextul alegerilor. Banii din Rusia și ai oligarhilor fugari pentru dezinformare și propagandă au curs ca în vremurile bune la Chișinău. Iar guvernarea și instituțiile de forță nu au reușit deloc să blocheze această ingerință incredibilă în alegeri. Și nu doar pentru propagandă, ci și pentru coruperea alegătorilor. Partidul lui Ilan Șor, Șansa, care a organizat zeci de proteste anti-UE în ultimul an, a fost declarat neconstituțional și împiedicat să participe în alegeri (a doua oară, și partidul inițial având aceeași soartă), însă reprezentanții săi (ce au candidat ca independenți) au câștigat orașe și comune importante.

Marea restanță a Moldovei pentru aderarea la UE rămâne însă sistemul de justiție, în continuare nefuncțional. Haosul din Moldova se datorează și rezistenței foarte puternice din interiorul sistemului de justiție, unul controlat în continuare de oligarhi. Iar alianței dintre antireformiști și proruși i se opune momentan doar Maia Sandu.