Aceste borcane oferă unele dintre cele mai vechi dovezi directe ale vinului găsite vreodată, oferindu-ne o perspectivă asupra practicilor culinare și sociale timpurii ale Egiptului antic. În timp ce vinul din interior s-a transformat de mult în sedimente, reziduurile organice, semințele de struguri și cristalele găsite în aceste borcane sunt în prezent analizate meticulos de experți.

Christiana Köhler a remarcat semnificația acestei descoperiri, afirmând că este probabil a doua cea mai veche dovadă directă pentru vin, cea mai veche fiind tot din Abydos. Köhler a subliniat că aceste noi săpături aruncă lumină asupra femeii unice care a fost Meret-Neith și asupra timpului în care a trăit.

Descoperirea din Egipt care ar putea dezvălui o nouă filă din istoria cunoscută până acum

Metodele și tehnologiile arheologice avansate au permis experților să stabilească că mormântul lui Meret-Neith a fost construit în mai multe faze și pe o perioadă de timp relativ extinsă. Descoperirea inițială a acestui mormânt a avut loc în 1900, dezvăluind o structură făcută din cărămizi de noroi, lut și lemn. Acesta cuprinde locurile de înmormântare a 41 de curteni și slujitori, indicând bogăția și statutul persoanei înmormântate.

Inscripțiile descoperite în mormânt oferă dovezi suplimentare ale influenței imense a lui Meret-Neith. Ei sugerează că ea a deținut poziții guvernamentale cruciale în jurul anului 3000 î.Hr., inclusiv un rol în trezorerie. Numele ei a fost găsit, de asemenea, alături de fiul ei, pe o listă de conducători înscrisă în mormântul său de la Saqqara, ceea ce înseamnă că ea ar fi putut conduce ca regentă în timpul tinereții lui Den. Această recunoaștere unică ar putea explica de ce ea este singura femeie care deține un mormânt măreț în cel mai vechi mormânt regal al Egiptului din Abydos.

Ronald Leprohon, profesor emerit de egiptologie la Universitatea din Toronto, a remarcat că adăugarea numelui lui Meret-Neith pe lista regilor indică ceva extrem de semnificativ cu privire la rolul și statutul ei. Cu toate acestea, natura precisă a realizărilor ei și poziția ei exactă în ierarhia egipteană timpurie rămâne învăluită în mister.

Un punct de dispută în rândul savanților este dacă Meret-Neith ar trebui să fie numit „faraon”. Termenul de „faraon” a apărut mult mai târziu, în jurul dinastiei a XVIII-a, între 1550 și 1295 î.Hr. S-a sugerat că titlul a fost probabil inventat de regina Hatshepsut, deoarece era neutru din punct de vedere al genului. În consecință, chiar dacă Meret-Neith deținea o putere semnificativă, este posibil să nu fi fost considerată un „faraon” conform definițiilor moderne. Această discuție nuanțată reflectă natura complexă a istoriei egiptene antice și evoluția titlurilor regale.

În ciuda numeroaselor descoperiri interesante, întrebările despre statutul, influența și rolul lui Meret-Neith în perioada dinastică timpurie a Egiptului rămân un punct focal al cercetărilor în curs. Christiana Köhler și-a exprimat încrederea că, pe măsură ce excavarea acestui complex extins progresează, vor fi descoperite mai multe perspective asupra vieții și semnificației acestei femei remarcabile, potrivit dailymail.co.uk.