Marți, 26 septembrie, seara, guvernul Ciolacu trimite în economia privată torpila măsurilor fiscale, menite să aducă bani la Bugetul de stat.

Miercuri 27 septembrie, dimineață, s-a și găsit prioritatea cheltuirii surplusului de bani care se prezumă a ajunge la Buget: salariile și pensiile magistraților – crescute retroactiv. Crescute Nu prin lege, ci pe baza unei decizii judecătorești:

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dă un ordin prin care crește așa numita valoare de referință sectorială de salarizare, de la 485 de lei la 605 lei (o creștere de 25%) – pentru toți judecătorii de toate felurile de instanțe precum și pentru asistenții judiciari. Data de aplicare – de la 31 decembrie 2021 încoace – adică retroactiv, scrie Cristian Grosu în Cursdeguvernare.ro.

Zilele trecute, reprezentanți ai CSM și ai ÎCCJ s-au întâlnit pentru a cădea de acord asupra creșterii corespunzătoare și a pensiile speciale ale magistraților.

Ce s-a întâmplat de fapt: un consilier de probațiune (cei care monitorizează deținuții ieșiți din închisoare) a primit câștig de cauză din partea unui judecător din Dâmbovița, atunci când a cerut creșterea valorii de referință salariale în ceea ce-l privește. Judecătorul a decis creșterea la 605 lei începând cu 31 decembrie 2021 – ceea ce înseamnă că toată grila de salarizare din ”familia profesională” se aliniază.

Iar miercuri, 27 septembrie (a doua zi după ce creșterea fiscalității a fost asumată de guvern), grila s-a aliniat.

Acestea sunt datele certe – pentru că situația s-ar putea să fie și mai neagră pentru Buget: în zona justiției umblă un zvon ptrivit căruia ar mai exista o sentință la Vaslui – atentie, tot în cazul unui consilier de probațiune – care a obținut de la judecător o creștere a valorii de referință de la 485 la 804 lei. Când va ieși publică acea sentință, vom ști și cu cât va crește cheltuiala statului cu cei mai scumpi magistrați din Europa.

Dar problema nu sunt doar banii – deși numai Dumnezeu știe cât de greu se plătește în economia reală un salariu mediu (de 6,54 ori mai mic decât salariile medii ale magistraților):

Problema este că întregul grup al cetățenilor de rangul întâi – să-i spunem Struktura – legiferează peste capul Parlamentului, prin hotărâri judecătorești care au, se-nțelege, caracter de lege.

Continuarea în Cursdeguvernare.ro

Citește și: Cine este Katalin Karikó și visul care a dus la crearea vaccinului anti COVID-19

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(FOTO: INQUAM Photos / Octav Ganea)

Articolul Cristian Grosu: Țara ca o pradă: Prioritățile financiare ale Strukturii. Legiferarea peste capul Parlamentului apare prima dată în PRESShub.