Alexander Zinoviev a devenit un disident în societatea mondială după ce a fost un disident sovietic. Pe vremea aceea încă mai existau dizidenți. În 1998 a răspuns unui interviu și a explicat cum totul mergea bine în Occident, atâta timp cât exista încă amenințarea sovietică (capitalului îi era frică de o posibilă reușită socială a acestuia ):

În timpul Războiului Rece, democrația a fost o armă împotriva comunismului, dar a avut avantajul de a exista. Vedem astăzi că epoca Războiului Rece a fost un punct culminant în istoria Occidentului. Bunăstare de neegalat, progres social extraordinar, descoperiri științifice și tehnice enorme, totul era acolo! Sfârșitul comunismului a fost amurgul drepturilor noastre sociale și politice (sfârșitul Istoriei!). Sfârşitul comunismului a marcat şi sfârşitul democraţiei, epoca noastră de astăzi nu este doar post-comunistă, este şi post-democratică. Astăzi asistăm la instaurarea totalitarismului democratic sau, dacă preferați, la instaurarea democrației totalitare.

Zinoviev descrie foarte bine globalismul formidabil care decurge din comunismul defunct și temut:

Astăzi trăim într-o lume dominată de o singură ideologie, de un singur fapt, de un singur partid globalist. Constituirea acestora din urmă a început în perioada Războiului Rece, când au fost implementate structuri transnaționale în cele mai diverse forme: mass-media, companii bancare, companii comerciale etc. În ciuda diferitelor sectoare de activitate, aceste forțe erau unite prin natura lor supranațională. Odată cu căderea comunismului, ei s-au trezit în controlul lumii.

Această abordare este una sinucigașă, care în cele din urmă, odată cu criza Covid, ne va priva de libertățile noastre, de economiile noastre și, de asemenea, (de ce nu?) de viața noastră:

Țările occidentale sunt așadar dominante, dar și dominate, pentru că își pierd treptat suveranitatea în beneficiul a ceea ce eu numesc „suprasocietate”. Este alcătuită din companii comerciale și necomerciale a căror zonă de influență depășește națiunile. Țările occidentale sunt supuse, ca și altele, controlului acestor structuri non-naționale… Totuși, suveranitatea națiunilor este, de asemenea, o parte considerabilă și constitutivă a pluralismului, și, deci, a democrației, la scară planetară.

Zinoviev înțelege groaza europeană:

Integrarea europeană, care are loc sub ochii noștri, provoacă dispariția pluralismului în cadrul acestui conglomerat, în favoarea unei puteri supranaționale.

El înțelege că nu vom mai experimenta democrația politică sau economică, ca în timpul Războiului Rece:

Țările occidentale au experimentat adevărata democrație în timpul Războiului Rece. Partidele politice au avut diferențe ideologice reale și programe politice diferite. De asemenea, instituțiile de știri au avut diferențe marcante. Toate acestea au influențat viața oamenilor, au contribuit la bunăstarea lor. E peste tot.

Pentru că atunci capitalismul democratic și prosper, cel al legilor sociale și al garanțiilor angajării, îi datorau mult sperietoarei comuniste. Atacul masiv asupra drepturilor sociale în Occident a început odată cu căderea comunismului în Occident. La sfârșitul anilor ’90, socialiștii erau puri ticăloși (vezi și excelentele pamflete ale lui Guy Hocquenghem și editorului meu Thierry Pfister care datează din anii ’80):

Astăzi, socialiștii aflați la putere în majoritatea țărilor europene duc o politică de dezmembrare socială care distruge tot ce era mai socialist tocmai în țările capitaliste. Nu mai există în Occident o forță politică capabilă să-i apere pe cei umili. Existența partidelor politice este pur formală. Diferențele lor devin din ce în ce mai estompate în fiecare zi.

Acesta este totalitarismul financiar explicat cândva de Paddy Chayefsky în Network (1976):

Democrația tinde, de asemenea, să dispară din organizarea socială occidentală. Această superstructură non-democratică dă ordine, sancțiuni, bombe, foame. Până și Clinton se conformează. Totalitarismul financiar a subjugat puterile politice. Totalitarismul financiar este rece. Nu cunoaște nici milă, nici sentimente. Dictaturile politice sunt jalnice în comparație cu acest totalitarism. O anumită rezistență a fost posibilă în cadrul celor mai dure dictaturi, nicio revoltă nu este posibilă împotriva unei bănci.

Idiotul care îl pune la îndoială pe Zinoviev îl acuză deja de teoria conspirației când Zinoviev practică doar teoria observației. Zinoviev ne amintește că suntem idioți:

Ne aflăm într-o eră post-ideologică dar în realitate supra-ideologia lumii occidentale răspândită în ultimii 20 de ani este mult mai puternică decât ideologia comunistă sau național-socialistă. Cetăţeanul occidental este mult mai uluit decât cetăţeanul sovietic obişnuit cu propaganda comunistă. În domeniul ideologic ideea este mai puțin importantă decât mecanismele difuzării ei. Cu toate acestea, puterea de difuzare a mass-media occidentale este enormă. (…) Tot ce este nevoie este să se ia decizia de a stigmatiza un Karadzic sau un Milosevic și gata, se pune în mișcare o mașinărie de propagandă globală. Și în timp ce liderii occidentali ar trebui judecați pentru încălcarea tuturor regulilor de drept existente… Majoritatea cetățenilor occidentali sunt convinși că războiul împotriva Serbiei a fost unul just, pe deplin îndreptățit.

Apoi Zinoviev face o remarcă interesantă asupra unui subiect pe care îl pomenisem în presa rusă (pravda.ru):

Occidentul era mai puțin precaut față de puterea militară sovietică decât față de potențialul ei intelectual, artistic și sportiv. Pentru că denota o vitalitate extraordinară. Acum este primul lucru pe care să-l distrugi în inamicul tău. Și asta s-a făcut. Știința rusă de astăzi depinde de finanțarea americană. Și este într-o stare jalnică, pentru că liderii săi nu au niciun interes să-și facă concurenții să funcționeze. Ei preferă să lucreze oameni de știință ruși în Statele Unite. Cinematograful sovietic a fost, de asemenea, distrus și înlocuit cu cinematograful american.

Destinul Americii este să stupefieze și să „facă rahat”, așa cum mi-a spus odată marele și curajosul regizor Richard Brooks:

În literatură, este același lucru. Dominația lumii se exprimă, mai ales, prin dictat intelectual sau cultural, dacă preferați. Acesta este motivul pentru care americanii muncesc din greu de zeci de ani pentru a coborî nivelul cultural și intelectual al lumii: vor să-l coboare la al lor, pentru a putea exercita acest dictat.

Am menționat aceste realități în textele mele despre cultura ca armă de distrugere în masă. Uite ce au făcut cu India sau Asia… Toți abonații la benzile desenate Marvel! Chiar și Scorsese sau Ridley Scott s-au plâns de asta…t oate acestea sunt irezistibile pentru că, din păcate, este un proces vechi. Aceasta este standardizarea care a început încă din Renaștere. Aici Zinoviev se alătură lui Spengler și René Guénon:

Procesul de standardizare a lumii nu poate fi oprit în viitorul apropiat. Pentru că totalitarismul democratic este ultima fază a evoluției societății occidentale. ,,Evoluția”, ( a se înțelege, declinul ) a început în Renaștere.

Autor: Nicolas Bonnal / Traducere: Dincolo de Orient si Occident

Citește și:

Homo sovieticus a murit, trăiască homo globalis!

„Cred că monstruozitatea secolului 21 va depăşi tot ce a văzut omenirea până acum. Liderii noii ordini mondiale au ales o strategie a violenţei permanente. Esenţa sistemului occidental este de a dezbina cu viclenie, ca mai apoi să acţioneze ca Justiţiar Suprem”. „Sfârşitul comunismului în Rusia a însemnat sfârşitul democraţiei în Occident” – Aleksandr Zinoviev. Aleksandr Zinoviev, împreună cu Soljeniţân şi Saharov, au fost cei trei giganţi intelectuali deveniţi disidenţi, spre finalul perioadei sovietice. Acest interviu profetic şi remarcabil a fost publicat iniţial în 1999 în revista franceză «Le Figaro». Titlul original era «Occidentul şi Rusia – o catastrofă controlată» (Citește mai departe…)