Medicamentele utilizate în tratamentele medicale umane și veterinare, inclusiv cele pentru anxietate și antibiotice, nu sunt complet eliminate din organism și ajung în cursurile de apă, unde pot afecta fauna sălbatică.

Un studiu recent a investigat impactul unui sedativ, clobazam, asupra migrației puilor de somon atlantic (Salmo salar) din râul Dal din Suedia către Marea Baltică.

Rezultatele indică faptul că prezența medicamentelor, chiar și în concentrații minime, poate altera comportamentul animalelor, afectându-le șansele de supraviețuire. Poluarea cu medicamente a atins cote alarmante la nivel global.

Un studiu amplu a identificat contaminarea cu substanțe farmaceutice în râuri de pe toate continentele, inclusiv în Antarctica. Aceste substanțe ajung în apă prin excreția compușilor activi, aruncarea necorespunzătoare a medicamentelor și deversări industriale.

Până în prezent, au fost identificate aproximativ 1.000 de substanțe farmaceutice active în mediul înconjurător.

Un aspect îngrijorător este faptul că țintele biologice ale multor medicamente, cum ar fi receptorii din creier, sunt prezente și la alte specii, afectând diverse aspecte ale vieții animalelor, precum fiziologia, dezvoltarea, reproducerea și comportamentul.

Deși efectele asupra comportamentului au fost mai puțin studiate, experimentele de laborator au arătat că mulți dintre acești contaminanți pot influența funcționarea creierului și comportamentul peștilor și al altor animale, afectând supraviețuirea prin modificarea capacității de a evita prădătorii, de a căuta hrană și de a interacționa social.

Cercetătorii au testat efectele poluării cu medicamente direct în mediul natural. În Suedia, au fost implantați pui de somon cu emițătoare care eliberau treptat clobazam și cu dispozitive de urmărire, monitorizând migrația lor spre mare. S

-a constatat că peștii expuși la clobazam aveau o probabilitate mai mare de a ajunge în Marea Baltică și traversau mai rapid barajele hidroelectrice.

Un experiment de laborator a arătat că expunerea la clobazam influențează comportamentul de grup al peștilor în prezența unui prădător, sugerând că modificările comportamentale observate în mediul natural ar putea fi rezultatul unor schimbări în dinamica socială și în comportamentul legat de asumarea riscurilor.

Studiul demonstrează că poluarea farmaceutică poate influența comportamentul și rezultatele reale pentru animale în sălbăticie. Deși creșterea succesului migrator poate părea pozitivă, orice modificare a comportamentului natural poate avea consecințe asupra ecosistemelor.

Modificările, chiar și cele aparent benefice, pot afecta dinamica populației și echilibrul ecosistemelor. Medicamentele sunt esențiale pentru sănătate, dar acumularea lor în ape necesită soluții pentru protejarea mediului.

Modernizarea stațiilor de epurare cu tehnologii avansate, cum ar fi ozonarea, poate fi eficientă, dar costisitoare. O altă abordare este chimia verde, care dezvoltă medicamente ce se degradează mai ușor în mediu.

Reglementările mai stricte și practicile corecte de eliminare a medicamentelor pot preveni, de asemenea, ajungerea acestora în apele naturale. Prin combinarea progreselor științifice, tehnologice și a politicilor publice, se poate proteja fauna sălbatică de efectele poluării cu medicamente.

Studiul a fost publicat în revista Science.