MAGAZIN CULTURAL

× Prima Pagina Desteptarea Istorie Enigme Stiinta Documentare Muzica Bancuri Utile
 

Singurătatea rasei “inferioare”

Investigatoria • Desteptarea • Valentin - 12785 articole • 13 vizualizari • acum 3 saptamani: 11-02-2024, 12:01:17
 

Societatea consideră persoanele de etnie romă ca fiind o rasă inferioară. Spunând asta, mă bazez pe paradigma sociologică post-structuralistă, urmărind viziunea lui Foucault legată de dominație și control și pe darwinismul social, subliniind inferioritatea rasială. De asemenea, voi vorbi și despre o cercetare realizată de către mine în cadrul facultății legată de excluziunea socială a romilor din cadrul sistemului educațional din Suceava.

De fapt, îmi doresc să pun accentul în paragrafele următoare a analizei mele pe faptul că noi toți într-o societate formăm un întreg și că trebuie să începem să ne comportăm ca atare.

Romii coexistă cu noi de sute de ani atât în Orient, cât și în Vest, Egipt și Anglia, Siria și Franța, Italia, Germania, Turcia, câmpiile înghețate ale Rusiei, Pusta Ungariei, munții stâncoși și pustii ai Țării Românești. , Australia și America (Bercovici, 1930). În ciuda trecerii a 165 de ani de când comunitatea romă a fost eliberată legal, prejudecățile și animozitatea față de aceasta au persistat.

Acest lucru se datorează, probabil, faptului că stereotipurile și opiniile nefavorabile despre romi au persistat de-a lungul istoriei și au fost transmise de-a lungul generațiilor în societatea românească. Noțiunea rasială de „delincvență și crimă țigană”, care datează din vremea înrobirii, a servit drept justificare principală pentru prejudecățile anti-romi. Ideea este încă în uz, chiar dacă minoritatea etnică romă a coexistat cu populația principală timp de secole și membrii săi au luptat în ambele războaie ale națiunii pentru a-și apăra identitatea atât ca română, cât și ca romă (Albu, 2021).

În multe societăți din întreaga lume, excluziunea socială și discriminarea împotriva anumitor grupuri etnice și culturale persistă, ducând la un acces inegal la anumite resurse și oportunități. Comunitatea romilor este un astfel de grup care s-a confruntat cu marginalizarea și excluderea sistemică de secole, cu implicații semnificative pentru mobilitatea socială și rezultatele educaționale. Persoanele de etnie romă când vine vorba de accesul la educație se confruntă cu discriminarea și prejudecățile. Aceștia sunt adesea stigmatizați și stereotipați, ceea ce poate duce la excluderea din școlile de masă și la izolarea socială. Specific comunității de romi este faptul că sărăcia, care ia frecvent forme extreme și se prelungește, este de două ori mai teribilă din cauza circumstanțelor exacerbate de excluziune socială și marginalizare.

O parte considerabilă a populației de romi este prinsă într-un ciclu al penuriei de bunuri și resurse pentru ei înșiși și pentru familiile lor: sărăcie extremă, condiții de viață adesea îngrozitoare, niveluri scăzute de educație și experiență, predominanța angajării în activități economice întunecate sau ilegale și lipsa actelor de identitate (Preda).

Trecând mai departe, aș dori să ofer un exemplu a unui caz în care o persoană de etnie romă este marginalizată pentru a putea înțelege mai bine fenomenul abordat de mine. Cazul l-am observat chiar eu, locuind în Suceava unde există o comunitate de romi, care încearcă să-și ducă viața de pe o zi pe alta într-un cartier intitulat Mirăuți. În facultate am realizat o cercetare calitativă care urmărea tema excluziunea socială a unei comunități de persoane etnice în sistemul de educație din Suceava și așa am putut observa mai îndeaproape multe cazuri prin care aceștia erau marginalizați de către societate. . Pentru realizarea acelei lucrări, am folosit ca instrument de lucru interviul, deoarece este mai personal și astfel mi-a oferit răspunsuri mai dezvoltate.

Un intervievat a considerat că excluderea romilor înseamnă marginalizare de către societate, iar acesta a experimentat marginalizarea în anumite situații, precum ignorarea sau respingerea de către unii colegi de clasă sau tratată cu suspiciune sau dispreț de către unii profesori (De multe ori când eram la școală vedeam cum se uită colegii mei la mine și chiar părinții lor de cele mai multe ori. Nu o să mint prin faptul că m-am gândit de foarte multe ori să mă las din cauza acestor atitudini.). Am observat și faptul că societatea tinde să excludă aceste persoane de cele mai multe ori și din cauza antecedentelor familiale, fără a lăsa persoana respectivă să-și expună valoarea.

Pentru a adăuga un plus acestei analize am considerat oportun să aleg o paradigmă sociologică specifică relației dintre persoanele de etnie romă și societate, adică cea post-structuralistă. Această paradigmă se bazează pe dominație și control, oferindu-mi astfel o perspectivă mai amplă asupra fenomenului. Conceptul de dominație se află în centrul cercetării noastre din păcate, deoarece societatea vede persoanele de etnie romă ca fiind inferioare, iar pentru a putea observa mai bine relația societății noastre cu persoanele de altă etnie, trebuie înțeles conceptul de dominație și control, analizând și de unde acesta a pornit și ce forme îmbracă astăzi. Post-structuralismul este o transformare în filosofie și literatura critică, fiind centrată pe teoriile lingvistice ale lui Ferdinand de Saussure, Claude Lévi-Strauss, deși Foucault prin viziunea lui vede acest concept ca o întrerupere distinctă cu structuralismul (Radford, 2005).

Poziția principală a cercetării mele este centrată pe viziunea lui Michel Foucault, adică pe dominația și controlul societății exercitat asupra persoanelor de etnie. Un exemplu este chiar în sistemul de justiție penală, unde sunt vizați în mod disproporționat de forțele de ordine și sunt supuși pedepselor mai aspre în comparație cu omologii lor români, romii sunt frecvent victime ale rasismului sistematic. Ciclul marginalizării și încarcerării care este susținut de această părtinire instituțională servește la consolidarea statutului lor de cetățeni de clasa a doua.

În afară de cadrul legal și administrativ, excluziunea socială și stigmatizarea sunt alte moduri prin care romii sunt supuși dominației societății. Discriminarea locuințelor împotriva romilor este omniprezentă; din cauza etniei lor, multor comunități li se interzice accesul la locuințe publice sau sunt forțate să părăsească așezările de corturi. În plus, ei se confruntă cu obstacole în căutarea educației și a muncii, deoarece companiile refuză frecvent să recruteze oameni care sunt priviți ca romi, susținând astfel marginalizarea economică.

Mai departe, am considerat important să aduc o conotație metaforelor darwiniene rasiale și sociale, care au fost folosite de academicieni și politicieni din Europa Centrală la începutul anilor 1900 pentru a susține noțiunea de superioritate națională. Ideea de națiune, care a fost văzută anterior ca un grup politic bazat exclusiv pe limbă, a fost transformată cu succes în cea a unei comunități biologice care se distinge de alte națiuni printr-o diferență de origini rasiale.

Aceste concepte au susținut două ideologii concurente în Transilvania: revendicarea românilor de independență și autodeterminare națională și noțiunea maghiară de superioritate (Buta,2021). Cartea lui Richard Hofstadter „Darwinismul social în gândirea americană”, care a fost publicată în 1944, a dat naștere conotației negative actuale a termenului, care leagă darwinismul social de o ideologie conservatoare, reacționară, care este strâns legată de naționalism, rasism, individualism și competiție economică neîngrădită a capitalismului (Bălan, 2021). Această teorie este relevantă pentru analiza mea, deoarece darwinismul social a fost aplicat comunității rome pentru a sprijini marginalizarea și oprimarea poporului lor, precum și pentru a susține noțiunea de superioritate rasială. Scopul desemnării de către darwiniștii sociali a romilor ca „mai puțin evoluați” sau intrinsec inferiori a fost acela de a justifica legile și practicile care încalcă aceste comunități. Guvernele și organizațiile sociale, de exemplu, au folosit în mod istoric justificarea „civilizației” acestor așa-numite grupuri „primitive” pentru a justifica legislația care limitează circulația romilor, cum ar fi legile anti-vagabondaj. Autoritățile au folosit retorica social-darwinistă pentru a justifica excluderea romilor din societatea principală și negarea drepturilor și oportunităților de bază, considerându-le o povară pentru societate sau o amenințare la adresa ordinii sociale.

Prin urmare, situația dificilă a comunităților de romi este o reamintire atrăgătoare a moștenirii răspândite a rasismului și a discriminării în cultura noastră. Romii s-au confruntat cu marginalizarea socială, concepții greșite larg răspândite, discriminare instituționalizată și au fost priviți ca o rasă inferioară de generații din cauza marginalizării și opresiunii sistemice.

Aceste nedreptăți au fost justificate și susținute prin prisma darwinismului social, care a întărit mitul că unele grupuri etnice sunt superioare altora și prin paradigma post-structuralistă, a dominației și controlului. Grupurile de romi au perseverat în apărarea drepturilor lor, creând rețele de solidaritate și păstrându-și moștenirea culturală în fața obstacolelor enorme.

Așadar, realizarea dreptății sociale pentru comunitățile de romi necesită un angajament comun de a aborda cauzele care stau la baza rasismului și a prejudecăților pentru a promova o societate incluzivă în care oamenii de toate mediile rasiale, etnice și culturale sunt tratați în mod egal și cu demnitate.

The post Singurătatea rasei “inferioare” appeared first on Investigatoria.

 
Facebook Twitter Linkedin WhatsApp Messenger
 
Continuare pe Investigatoria » Articole Investigatoria » Desteptarea » Valentin - 12785 articole »
 
Singurătatea Inferioare
 
Niciun comentariu
 
Adauga comentariu