Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), adică serviciul secret al Ministerului de Interne, continuă să se comporte ca o instituție care nu are nicio obligație de transparență în fața cetățenilor care îi asigură bugetul. La scurt timp după apariția investigației „Puterea din umbră”, șefii departamentului de Securitate a Informațiilor – biroul acuzat că a distrus carierele unor ofițeri MAI prin retragerea abuzivă a avizelor de securitate – au fost declarați „apt limitat” și trecuți în rezervă.

Când un ofițer trece în rezervă ca „apt limitat”, înseamnă, explicat în termeni civili, un fel de pensionare pe caz de boală. În mod normal, asta ar obliga Direcția Generală de Protecție Internă să clarifice public următoarea dilemă: faptul că șefii departamentului care retrage avize de securitate s-au îmbolnăvit împreună, imediat după apariția unei investigații de presă care le viza activitatea, este doar o simplă coincidență? Sau este doar o strategie prin care DGPI își protejează oamenii, oferindu-le alternativa pensionării în floarea vârstei, în locul unei anchete care să lămurească dacă au comis sau nu abuzuri?

Ce știm sigur este că, până acum, DGPI n-a avut nici cea mai mică intenție să lămurească aceste lucruri, preferând să țină totul departe de ochii publicului.

În ianuarie, imediat după apariția investigației „Puterea din umbră”, serviciul secret al Ministerului de Interne a ieșit cu un drept la replică în care nega abuzurile semnalate în materialul Recorder și ne acuză că i-am afectat misiunile și reputația.

Sursele noastre spun însă că, în acele zile, atmosfera din sediul DGPI n-a fost nici pe departe la fel de relaxată precum se sugerează în dreptul la replică apărut în spațiul public. În birourile celor mai importanți oameni din acest serviciu secret luminile au rămas aprinse până târziu în noapte, iar într-una dintre dimineți doi dintre ofițerii cu rang înalt și-au depus cereri de pensionare.

Cei doi erau chiar oamenii aflați la vârful Direcției Securitatea Informațiilor (DSI), cea care analizează acuzațiile aduse unui polițist și decide dacă acestuia i se retrage sau nu autorizația de acces la informații clasificate. În investigația Recorder, au fost prezentate cazurile mai multor ofițeri scoși din sistem prin retragerea avizelor de securitate de către DGPI, iar cazurile lor ridicau multe semne de întrebare.

La trei de săptămâni de la publicare, în loc să lămurească aceste întrebări, șefii departamentului responsabil au trecut în rezervă. DGPI a ținut aceste decizii departe de ochii publicului și, după ce le-am aflat pe surse, au fost nevoiți să ne confirme în mod oficial:

• Colonelul Liliana Motoroiu, șefa Direcției Securitatea Informațiilor, și-a încetat activitatea începând cu 1 februarie 2023.
• Colonelul Leonard Oțelea, șef al unui serviciu din același departament, a plecat din DGPI pe 30 ianuarie 2023.

Din articolele de lege invocate în răspunsul DGPI, rezultă că ambii șefi au trecut în rezervă după ce au fost clasați „apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-militară. Clasarea ca apt limitat presupune existența unor condiții medicale care sunt incompatibile cu fișa postului sau cu calitatea de cadru militar.

Potrivit surselor Recorder, acest tip de încadrare se folosește, în unele cazuri, atunci când cei vizați nu au vârsta de pensionare. Vârsta standard pentru pensionarea cadrelor militare și a polițiștilor este de 60 de ani, iar cei doi ofițeri au sub 50, conform informațiilor pe care le deținem.

Liliana Motoriu nu a răspuns apelurilor și mesajelor noastre în care îi solicitam o poziție referitoare la ieșirea ei din DGPI.

Contactat de Recorder și întrebat, printre altele, dacă trecerea în rezervă a fost inițiativa sa, Leonard Oțelea a răspuns de fiecare dată cu aceeași replică: „Nu vă pot comenta nimic”.

Clasare la DIICOT

Între timp, a apărut o nouă informație cu privire la situațiile prezentate în investigația „Puterea din umbră”. DIICOT ne-a confirmat oficial că a renunțat la cercetarea dosarului privind găsirea tehnicii de înregistrare în biroul fostului adjunct al IGPR, Constantin Nicolescu, în care au fost audiați polițistul Ionuț Mihalache și alți trei colegi.

Mai exact, parchetul nu a găsit dovezi că cei patru ar fi împiedicat exercitarea unui mandat, așa cum sesizase DGPI, și a clasat cauza sub acest aspect, declinând dosarul către Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 5, unde foștii ofițeri DOS ar urma să fie audiați pentru abuz în serviciu.

„Nu m-a anunțat nimeni, nu știam că au clasat și nici că s-ar fi declinat la un alt parchet. Am făcut eu o solicitare la DIICOT, aștept să-mi răspundă”, ne-a spus Ionuț Mihalache, ofițerul de Poliție care a avut curaj să vorbească deschis despre decizia DGPI care l-a eliminat din structura în care lucra.

Tot mai mulți ofițeri acuză DGPI de abuzuri. Una dintre acuzații – confirmată de instanță

După publicarea investigației „Puterea din umbră”, am primit o avalanșă de mesaje din partea unor actuale sau foste cadre MAI care au acuzat DGPI de abuzuri similare celor prezentate în material.

Pe portalul instanțelor de judecată curg zeci de procese intentate împotriva instituției ca urmare a retragerii accesului la informații clasificate, polițiștii scoși din sistem considerând decizia nedreaptă.

DGPI se lăuda, într-un răspuns transmis Recorder la început de decembrie 2022, că, până la acel moment, instanțele nu au pronunțat nicio soluție favorabilă reclamanților. Între timp, Curtea de Apel București a dat dreptate unui cadru MAI care a dat în judecată serviciul secret care îi retrăsese avizul de acces la informații clasificate în urmă cu doi ani.

Astfel, adjunctul Inspectoratului Județean de Poliție Ialomița, Silviu Condruț, a fost repus în funcție în urma câștigării proceselor cu IGPR, DGPI și ORNISS. Acesta obținuse postul de adjunct prin concurs, la începutul lui 2019, și îl pierduse un an mai târziu, după ce DGPI a decis să-i retragă avizul de securitate, fără să-i motiveze în vreun fel hotărârea.

„A fost o surpriză să aflu că intru în procedură de revalidare. Știam că nu am făcut nimic ilegal și în relațiile mele cu angajatorul nu am avut niciun semn că aș fi făcut ceva greșit. Nu mi s-a reproșat vreodată ceva. Mi s-au adus niste acuzatii în interviul de securitate ținut la sediul DGPI din București, dar nu am certitudinea că acelea sunt motivele. Erau niște interpretări subiective ale lor, nimic care să justifice o asemenea măsură”, ne-a spus adjunctul Inspectoratului Județean Ialomița, Silviu Condruț.

După un eșec la Tribunalul Ialomița, care i-a respins cererea prin care solicita anularea actelor emise de DGPI și ORNISS, Silviu Condruț a câștigat la Curtea de Apel București.

„Judecătorii de la Curtea de Apel au văzut documentele clasificate de la DGPI, inclusiv rapoartele care conțineau acele acuzații. Motivarea instanței încă nu a fost publicată, dar soluția dată arată că motivele invocate de ei nu erau întemeiate”, a spus Condruț.

[embedded content]