Guvernul României a adoptat recent un proiect de lege care completează Codul administrativ (OUG nr. 57/2019), introducând norme stricte de etică și conduită pentru membrii Executivului și alte categorii de demnitari. Acest demers face parte din angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și vizează consolidarea transparenței și integrității în administrația publică. 

Reguli suplimentare pentru demnitari

Noile norme se aplică prim-ministrului, șefului cancelariei acestuia, secretarului general al Guvernului, secretarilor și subsecretarilor de stat, consilierilor de stat și personalului încadrat la cabinetele acestora. Aceste reguli sunt menite să asigure imparțialitatea în luarea deciziilor și transparența intereselor financiare și nefinanciare ale demnitarilor.

Un aspect central al noii reglementări este obligativitatea ca demnitarii să notifice superiorilor ierarhici orice interes personal care ar putea influența obiectivitatea în exercitarea funcției. Aceștia trebuie să declare orice avantaj material primit direct sau indirect, inclusiv prin soț, soție, concubin sau rude de până la gradul al II-lea.

Verificarea intereselor înainte de numirea în funcție

Prim-ministrul sau prim-ministrul desemnat va avea dreptul să solicite informații despre interesele personale ale celor propuși pentru funcții publice, înainte de numire. Această măsură este menită să prevină conflictele de interese și să asigure imparțialitatea. Totuși, în practică, rămâne neclar cine va verifica veridicitatea acestor informații și cum vor fi aplicate sancțiunile în cazul unor declarații incomplete sau false.

Interdicții privind cadourile, dar și numeroase excepții

Demnitarii nu vor avea voie să primească bunuri, beneficii sau servicii oferite gratuit de persoane fizice, juridice sau organizații care au relații contractuale cu instituția din care fac parte. Cu toate acestea, legea permite numeroase excepții:

• Cadouri cu o valoare de până la 100 de euro per obiect, dar nu mai mult de 300 de euro anual de la aceeași persoană;
• Reduceri sau beneficii oferite publicului;
• Împrumuturi de la bănci sau alte instituții financiare în condiții generale de creditare;
• Acoperirea costurilor pentru participarea la conferințe și evenimente oficiale;
• Bunuri sau servicii primite în cadrul acțiunilor oficiale, declarate conform Legii nr. 251/2004.

Această listă ridică semne de întrebare privind eficiența reală a interdicțiilor. Deși proiectul încearcă să limiteze influența cadourilor, el lasă numeroase portițe prin care acestea pot fi primite în mod legal.

Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI): mecanism real sau formalitate

O altă măsură prevăzută de lege este obligativitatea publicării întâlnirilor dintre demnitari și terți în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI). Acesta ar trebui să includă și întâlnirile neplanificate, care trebuie declarate în termen de două zile. Însă, în lipsa unor sancțiuni clare pentru nerespectarea acestei obligații, există riscul ca acest registru să fie doar o formalitate fără impact real.

Aplicarea regulilor și pentru personalul contractual

Normele etice se vor aplica și personalului contractual încadrat la cabinetele demnitarilor, precum și consilierilor onorifici ai prim-ministrului sau ai miniștrilor. Pentru a asigura implementarea corectă a acestor norme, Institutul Național de Administrație va organiza cursuri de formare pe teme de etică și conduită profesională.

Un pas înainte sau doar o schimbare de fațadă

Deși proiectul de lege promite mai multă transparență și integritate, există îndoieli serioase cu privire la eficiența reală a acestor măsuri. În trecut, multe inițiative similare s-au dovedit a fi doar exerciții de imagine, fără aplicare practică. Fără mecanisme clare de sancționare și monitorizare, noile reguli riscă să rămână doar pe hârtie, fără un impact real asupra corupției și lipsei de integritate din administrația publică.

D.Constantin