În august 2000, atunci când submarinul nuclear Kursk s-a scufundat în zona Cercului Polar, în timpul primului mandat de președinte al lui Vladimir Putin, a fost nevoie de patru zile pentru ca noul lider de la Kremlin să facă o declarație publică referitoare la tragedia în care au murit 118 marinari.

Douăzeci și patru de ani mai târziu, proaspăt reales, pe cale să-și înceapă al cincelea mandat de președinte, Putin continuă să fie reticient în ceea ce privește aparițiile publice în cazul unor crize naționale .

În cazul atacului de la sala de spectacole de lângă Moscova, din 22 martie, Putin a apărut public după 18 ore de la producerea acestuia.

Și, atunci când, într-un final, a vorbit despre atac - cel mai sângeros din Rusia din ultimii ani - Putin a părut că sugerează implicarea ucrainenilor, dar nu a oferit nicio dovadă care să-i susțină declarațiile. În declarația lui înregistrată, a spus că patru atacatori care au fost reținuți „încercau să se ascundă și se îndreptau către Ucraina”.

Atacul a fost revendicat de gruparea Stat Islamic, iar oficialii ucraineni au negat orice amestesc în atentat, cu mult timp înaintea declarației lui Putin.

Tăcerea inițială a lui Vladimir Putin aduce aminte de disparițiile lui precedente după producerea unor atacuri teroriste majore, din ultimii 24 de ani, de când e la putere.

În octombrie 2002, în cazul atacului terorist de la Moscova - atunci când rebelii ceceni au luat 700 de ostatici în clădirea Teatrului Dubrovka - primul comentariu public al lui Putin despre asalt a venit abia a doua zi.

La fel, în cazul care avea să fie denumit Masacrul de la Belsan, de pe 1 septembrie 2004 - când o mie de oameni au fost luați ostaici într-o școală din seudul Rusiei - Putin a făcut o declarație publică abia o zi mai târziu, în timpul unei întâlniri pe care o avea la Moscova cu Regele Iordaniei, Abdullah.

>Beslan, Osetia de Nord, 2004: oamenii își caută rudele print munții de cadavre.

Iar când criza de la școală s-a terminat cu moartea a peste 300 de oameni, jumătate dintre ei - copii, Putin nu a mai făcut nicio declarație publică. Într-un final, a mers în vizită la Beslan, la spital, să vadă victimele, și s-a adresat poporului, printr-un mesaj transmis la televizor.

Tăcerea e „stilul lui Putin”

„În general, tăcerea e stilul lui Putin”, spune Kirill Martinov, redactor șef al publicației independente de limbă rusă Novaia Gazeta Europe.

Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Current Time, pe 23 martie, el spune că Putin „are tendința să mute responsbilitatea pe umerii autorităților locale și apoi să spună că el s-a ocupat de tot. Dar mi se pare că motivul principal e ideologic. Acest atac terorist, de fapt, șterge întreaga imagine propagandistică cu care au încercat să hrănească Rusia în ultimii ani”.

Embed Răspândește

Embed Răspândește

Nici o sursă media

0:00 0:04:08 0:00

Martinov mai spune că, în cele aproape 24 de ore în care Putin nu s-a adresat poporului, chiar și suporterii lui s-ar putea să se fi întrebat „Unde e președintele nostru, care tocmai a câștigat alegerile cu aproape 87%? Chiar nu are nimic de spus despre cele întâmplate, nu-și găsește cuvintele?”.

Site-ul independent de știri de limbă rusă The Insider citează mai multe surse neidentificate din televiziunea rusă de stat care spun că, imediat după atac, s-au pregătit de câteva ori să difuzeze mesajul lui Putin, dar nu l-au primit.

Imediat după atacul de vineri, 22 martie, decizia Kremlinului a fost ca premierul adjunct, Tatiana Golikova, să fie cea care transmite că Putin le dorește răniților însănătoșire grabnică și să transmită personalului medical mulțumirile lui.

Acest articol a fost publicat inițial pe rferl.org

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.