MAGAZIN CULTURAL

× Prima Pagina Desteptarea Istorie Enigme Stiinta Documentare Muzica Bancuri Utile
 

Premieră. Guvernul, reclamat în instanţă, pe tema schimbărilor climatice. Miniştrii, puşi la plată

Europa Liberă • Desteptarea • Valentin - 14093 articole • 793 vizualizari • acum un an: 01-02-2023, 00:01:04 ★★★★★
 

Acţiunea este îndreptată împotriva autorităţilor naţionale, dar a fost deschisă la Curtea de Apel Cluj, în condiţiile în care sediul ONG-ului se află în Cluj-Napoca.

„Solicităm instanţei să oblige Guvernul României să își asume obiective mult mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 și pentru atingerea neutralității climatice până în anul 2050, inclusiv prin creșterea ponderii regenerabilelor în consumul final de energie și a eficienței energetice”, spune Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei din partea Declic, în faţa Curţii de Apel Cluj.

>Activiştii Declic, alături de avocaţii care au depus plângerea în instanţă.

Este însoţită de mai mulţi colegi, cu pancarte marcate cu „Urgenţă climatică”, dar şi de avocaţii care au depus, în premieră, o plângere pe tema climei, împotriva statului român.

Sunt vizate atât instituţii, Guvernul, Ministerele Mediului şi Energiei, cât şi nominal premierul Nicolae Ciucă, respectiv miniştri deţinători ai celor două portofolii, Tanczos Barna şi Virgil Popescu.

Iniţiatorii cer instanţei să prevadă ca „pârâţii” să suporte sancţiuni financiare pentru întârzierea măsurilor de concretizare a obiectivelor de la nivel european.

„Pentru că știm cum funcționează instituțiile statului, cerem sancționarea, în nume personal, a premierului [Nicolae Ciucă], a ministrului Mediului, Tanczos Barna, și a ministrului Energiei, Virgil Popescu, la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pentru fiecare zi de întârziere de punere în aplicare a acestor măsuri”, adaugă Cătălina Hopârteanu.

După ce au iniţiat şi o petiţie semnată de peste 50.000 de români, pentru urgentarea investiţiilor în energie verde, regenerabilă, care ar urma să reducă din costurile facturilor, reprezentanţii ONG-ului spun că e nevoie de mai mult.

„Am trimis și adrese oficiale prin avocați, pentru a primi lămuriri, nu am primit niște lămuriri și planuri concrete, de aceea am decis să mergem în instanță. Auzim de la politicienii români numai promisiuni. Semnează acorduri internaționale, participă la summituri despre schimbări climatice și apoi se întorc în România fără să aplice vreuna dintre măsurile care ne-ar salva planeta”.

„E vorba de viitorul nostru și al copiilor noștri”, atrage atenţia Cătălina Hopârteanu.

Activişii au ataşat plângerii în instanţă şi un raport realizat în colaborare cu mai mulţi experţi, care evidenţiază prioriatea acordată de organismele europene combaterii efectelor schimbărilor climatice asupra biodiversităţii şi a populaţiei.

„Schimbările climatice afectează factorii sociali și de mediu determinanți pentru sănătate - aer curat, apă potabilă, hrană suficientă și adăpost sigur”, este una din concluziile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, menţionate în raport.

Prin directivele şi legile adoptate, Uniunea Europeană a fixat ţinte precum reducerea cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 şi atingerea neutralităţii din punct de vedere climatic până în 2050.

După acordul istoric de la Paris din 2015, care stabileşte limitarea creşterii încadrării globale cu 1,5 grade Celsius faţă de nivelul preindustrial, statele membre UE au semnat în 2019 Pactul verde European, iar în 2021 a fost emisă Legea europeană a climei, prin care 40% din consumul de energie ar trebui să provină din surse regenerabile.

România este semnatară a acordurilor internaţionale şi are un document cadru cu privire la combaterea schimbărilor climatice - Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030.

Mai mult, obiectivele din PNRR includ investiţii în energia regenerabilă paşi / jaloane pentru decarbonizarea industriei, chiar dacă războiul din Ucraina şi sancţiunile privind gazul rusesc au nuanţat inclusiv posibilitatea prelungirii funcţionării sau redeschiderii funcţionării unor mine, inclusiv de cărbune din ţară.

Acesta a stabilit la 30% ţinta ponderii de energie regenerabilă în România până în 2030, considerată însă prea puţin ambiţioasă de către Uniunea Europeană. Asta, în condiţiile în care UE a revizuit ţinta şi la nivel comunitar, până la 45%.

Oficiali guvernamentali au declarat anul trecut că şi ţinta României va creşte în cele din urmă, până la 34%. Chiar şi aşa, este sub nivelul anticipat de autorităţile române în urmă cu 2-3 ani.

„Apreciem că actualele obiective sunt insuficiente, nerezonabile, iar măsurile luate de autorități pentru atingerea acestor obiective climatice sunt imposibil de monitorizat”, spune Roxana Mândruţiu, avocata coordonatoare a acţiunii.

„De la o ţintă de 38% în 2020-2021, acum am coborât sub 35%, deci în loc să ne creştem obiectivele, le-am scăzut”, completează Cătălina Hopârteanu.

Reprezentanţii Declic cer ca autorităţile să îşi asume şi o ţintă de creştere la 45% a ponderii regenerabilelor în consumul final de energie şi de creştere a eficienţei energetice cu 13% până în 2030.

„Ni se spune că nu se poate aduce energie eoliană din Dobrogea - unde nu este un nod energetic, iar Ministerul spune că este vina Transelectrica, că are un sistem învechit. Compania are, însă, acționariat majoritar de stat. Vorbim de pasarea responsabilităţii”.

Iniţiatorii acţiunii cer instanţei să constrângă pârâţii să prevadă măsurile pe care le vor lua în angajamente scrise, „în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii”.

De asemenea, în maxim 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, „să adopte planuri concrete și coerente de atenuare și adaptare la schimbările climatice”, care să cuprindă inclusiv bugete anuale de carbon, pentru atingerea obiectivelor menţionate.

De asemenea măsurile trebuie să poată fi monitorizate, mai spun activiştii.

În cazul în care aceste măsuri nu sunt luate, pârâţii ar urma să suporte sancţiunile salariale amintite.

Procesul intentat de activişti ar urma să parcurgă aproximativ 2-3 luni pentru formularea întâmpinărilor, existând şanse ca în prima jumătate a anului instanţa să fixeze un prim termen de judecată.

Iniţiatorii acţiunii în instanţă speră la câştig de cauză în instanţă, invocând precedente din Franţa, Olanda şi Marea Britanie, unde acţiuni demarate de societatea civilă pe aceeaşi temă au avut sorţi de izbândă.

Europa Liberă a încercat să îi contacteze atât pe premierul Nicolae Ciucă, precum şi pe miniştrii Virgil Popescu şi Tanczos Barna, precum şi pe purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru. Aceştia nu au răspuns, însă, solicitărilor.

Expert: ţările estice au de recuperat decalajul faţă de Vest

Ritmul lent în care sunt implementate măsuri de combatere a schimbărilor climatice în România este întâlnit şi în restul ţărilor din Estul Europei, iar acestea au de recuperat un decalaj important faţă de statele occidentale, subliniază Roxana Bojariu, coordonatorul departamentului de climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

„Europa de Est în general e decalată, inclusiv în atitudinea politicienilor faţă de măsurile de combatere a schimbărilor climatice, nu are rost să negăm. Faţă de celelalte ţări, nu sunt neapărat la coadă, dar obiectivul trebuie să fie să ne sincronizăm cu ţările vestice, nu cu cele vecine”.

Roxana Bojariu este şi unul din cei 40 de experţi cooptaţi de Administraţia prezidenţială într-un grup de lucru care a realizat Raportul „Limitarea schimbărilor climatice și a impactului lor: o abordare integrată pentru România”.

Documentul a fost pus în dezbatere publică în septembrie 2022 şi este în faza de consolidare a formei finale, a spus expertul.

„Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație”, se subliniază în raport.

„În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (așa-zisul „cod roșu”) emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice”, mai menţionează documentul.

Raportul va constitui o bază de plecare pentru elaborarea de legi, sau modificarea celor existente, spune expertul. Din acest punct de vedere, România ar fi în faţa ţărilor vecine.

„E un pas înainte, pentru că sunt tratate în detaliu provocările existente şi sunt propuse şi soluţii. Da, o lege a climei ar fi necesară, dar şi dacă nu vom avea aşa ceva, raportul oferă expertiză pentru multiple legi în domeniu. Pe de altă parte, legislaţia e un instrument, dar nu e singurul”, a spus Roxana Bojariu.

Ea a evidenţiat că schimbările climatice au efecte socio-economice şi produc deja efecte vizibile şi în România, sub aspectul vremii: de la extinderea perioadelor secetoase din vară, la precipitaţii în creştere în anumite perioade ale iernii.

Tocmai de aceea măsurile concrete sunt necesare.

„Presiunea civică poate ajuta, dacă Executivul se ţine de fişa postului, activiştii de fişa postului lor şi experţii de fişa postului lor, în dialog, lucrurile pot fi îmbunătăţite”, a conchis Bojariu.

 
Facebook Twitter Linkedin WhatsApp Messenger
 
Continuare pe Europa Liberă » Articole Europa Liberă » Desteptarea » Valentin - 14093 articole »
 
Premieră Guvernul Reclamat Instanţă Schimbărilor Climatice Miniştrii Plată
 
Niciun comentariu
 
Adauga comentariu