Olandezul zburător este o expresie care îşi are originea într-o legendă din secolul al XVII-lea, cunoscută în mai multe variante, dar toate făcând referire la aventurile unui căpitan olandez, pe nume Bernard (sau Barend) Fokke.
Ca toate legendele, s-a născut dintr-o situaţie reală, în jurul căreia imaginaţia colectivă a ţesut tot felul de întâmplări proiectate în fabulos, care s-au constituit într-un mesaj despre spiritul aventurier, excesiv, sortit eşecului.

Despre Bernard/Barend Fokke se spune că a fost angajat al Companiei Olandeze a Indiilor de Est, fondată în anul 1602, una dintre cele mai mari companii comerciale din lume, cu drept de monopol asupra comerţului.
Barend Fokke a devenit cunoscut pentru că a navigat între Europa şi Asia într-un timp record pentru epoca respectivă (mai exact, în anul 1678), în numai trei luni şi patru zile.
S-a pus această performanţă ieşită din comun pe seama unui “pact cu diavolul”, cu atât mai mult cu cât, se pare, Fokke avea o înfăţişare urâtă şi o fire aspră. El ar fi dispărut fără urmă, cu corabie cu tot, în timpul unei alte expediţii.
O variantă a legendei a fost publicată pentru prima dată în 1790, de către un scoţian – John MacDonald – care, relatând legenda, spune la un moment dat că: “Furtuna era aşa de puternică încât marinarii spuneau că l-au văzut pe olandez “zburând”, de unde şi expresia “Olandezul zburător”.