În iulie 1980, Cernavodă lucra de zor la marele şantier nuclear care avea să asigure independenţa energetică a ţării. A durat 16 ani până la momentul 11 iulie 1996, când Unitatea 1 a Centralei Nuclear-Electrice a fost conectată la Sistemul energetic naţional.

Anul 1980 avea să confirme României împlinirea unui vis: existenţa unei centrale nucleare care să asigure o bună parte din independenţa energetică a ţării. Pregătirea terenului pentru lucrările la Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă au început din primăvara lui 1979.

Partea română, prin ROMENERGO, a parafat contractul cu Atomic Energy of Canada Ltd (AECL) pentru preluarea licenţei sistemului CANDU, precum şi pentru proiectarea şi procurarea echipamentelor nucleare a Unităţii 1. Arhiva internetului reţine data de 17 iulie 1980 ca fiind semnalul lucrărilor la centrala propriu-zisă, iar în septembrie 1980 este consemnat momentul istoric al turnării primei lamele la subradierul reactorului de la Unitatea 1.

De ce Dobrogea?

La alegerea locului în care să fie construită Centrala Nuclear-Electrică, autorităţile au luat în calcul o mulţime de factori geografici. După ce au studiat peste 120 bazine (Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior), comuniştii au decis: Dobrogea este regiunea unde centrala nucleară este în siguranţă.

Amplasamentul centralei a fost decis de gradul de seismicitate scăzut al regiunii Dobrogea, de structura geologică a solului calcaros şi de sursa de răcire care este Canalul Dunăre – Marea Neagră. În plus, zona Cernavodei oferă o vedere panoramică a platformei nucleare, cu focalizare pe Unitatea 1.

Având resurse proprii de uraniu natural (drept combustibil), iar apa grea (moderator şi agentul de răcire) putând fi produsă în ţară, România a găsit astfel soluţia pentru realizarea independenţei energetice a ţării – cel puţin pentru o cincime din aceasta, cât produce la ora actuală Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă.

Energia electrică produsă anual de Unităţile 1 si 2 CNE Cernavodă reprezinta circa 20% din producţia de electricitate totală a României. În mai 2015, cele doua unităţi de la Cernavoda au produs 653.225 MWh, din cauza desfăşurarii programului de oprire planificată la Unitatea 2 CNE Cernavodă. Unitatea 1 a inregistrat un factor de capacitate de 99,33%, iar Unitatea 2 – 25,25%.

„Noi, specialiştii de la Centrală, eram veneticii Cernavodei“

Unică în România, Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă este considerată sursa curată de energie a ţării noastre. Dintre cele 5 unităţi preconizate, Statul român a reuşit darea în funcţiune a două unităţi. Unitatea 1 a fost conectată la Sistemul Energetic Naţional la 11 iulie 1996, iar la 2 decembrie 1996 trecea în exploatare comercială. Unitatea 2 era conectată la reţeaua naţională la 7 august 2007 şi era inaugurată oficial la 5 octombrie 2007.

Despre impactul asupra comunităţii locale din Cernavodă avea să vorbească primul director român al Centralei Nuclear-Electrice, inginerul Ionel Bucur.

„Îmi aduc aminte că în 1980 când am venit eu aici, şi până în 1984-85, când începuseră lucrările la frontul mare de lucru, noi eram veneticii care stricaserăm oraşul. De fapt, oamenii se refereau la acele şantiere care rămăseseră după ce soldaţi şi constructori au construit şi au plecat, care nu au fost interesaţi să lase ceva pe loc. Noi am curăţat şi am construit şi noi, dar în maniera de a rămâne şi a le exploata. De aceea s-a născut Programul social.

Marele şoc pe care l-am dat noi comunităţii locale a fost atunci când punându-se Centrala în funcţiune s-a dat pentru prima dată căldură în apartamente. În Cernavodă se construiseră foarte multe apartamente cu centrale de bloc, dar care, datorită costurilor mari, nu au fost niciodată încălzite. Noi am montat în paralel sistemul de termoficare şi am dat căldură în oraş, astfel încât multe blocuri care nu primiseră niciodată căldură au început să se bucure de un anumit confort. La preţurile cele mai mici din ţară. A fost momentul când populaţia ne-a recunoscut ca fiind parte a ei“, mărturisea directorul Ionel Bucur publiciştilor Aurelia şi Ştefan Lăpuşan, monografi ai urbei în care s-a născut marele obiectiv industrial de interes strategic naţional.

Bucur a descris potenţialul unicat pe care-l are oraşul Cernavodă datorită centralei, dând exemplu Japonia. „Cernavodă ar putea ajunge oraş de interes turistic naţional. Am fost în Japonia şi am văzut cât de mult sunt vizitate centralele nucleare de către turişti autohtoni şi străini. Au compartimente speciale în centrală, au spaţii destinate special pentru acest lucru, au expoziţii.

Şi la Cernavodă se poate realiza acest lucru, turiştii pot vizita oraşul Cernavodă cu obiectivele lui istorice, împrejurimile şi centrala, să vadă cum se produce energia curată. Fără noxe, cenuşe, sulf, bioxid de carbon. Toate activităţile industriale prezintă riscuri. Viaţa a demonstrat însă prin exemple că nu este mai mare riscul nuclear decât în celelalte activităţi umane: aviaţie, minerit, metalurgie, este chiar mai scăzut. Şi sunt date certe în această privinţă.

Au fost situaţii în centrală când a trebuit să iau decizii grele. Suntem legaţi cu centralele similare de pe glob, dar şi cu instituţii şi organizaţii deţinătoare de un imens volum de informaţii. Au fost situaţii când ca să iau o decizie noaptea m-am consultat cu directorul de la Point Leproit, cu dispecerul de la Gentili şi am ştiut că nu sunt singur. O naţiune care reuşeşte să stăpânească această sursă de energie dovedeşte că este înţeleaptă, poate fi disciplinată. A fost marele test care ne-a adus în rândul celorlalţi, dar cu o tehnologie mai bună decât a vecinilor“, dădea asigurări dr. ing. Ionel Bucur în interviul acordat cronicarilor Aurelia şi Ştefan Lăpuşan.

Cum funcţionează reactorul nuclear CANDU de la Cernavodă

Numele reactorului de tip CANDU vine de la acronimul CANada Deuterium Uranium, titulatura reactorului energetic dezvoltat de Atomic Energy of Canada Ltd (AECL). Reactorul CANDU consumă uraniu natural, utilizând apa grea de puritate nucleară (conţinut izotopic peste 99,75% D2O) ca moderator şi agent de răcire, în două sisteme independente, separate, în circuit închis.

În cele 4 generatoare de abur, căldura din circuitul primar este preluată de apa uşoară din circuitul secundar, prin transformarea în abur saturat. Acesta se destinde în turbina formată dintr-un corp de medie presiune şi 3 corpuri de joasă presiune, producând energia mecanică necesară acţionării generatorului electric. La ieşirea din turbină, prin extragerea căldurii reziduale cu ajutorul apei de răcire preluate din Dunăre, aburul este condensat. Circuitul este reluat prin repomparea condensului pentru alimentarea generatoarelor de abur.

Pentru amatorii de caracteristici tehnice, iată parametrii de funcţionare a reactorului de la Cernavodă: puterea termică – 2062 MW(t), puterea electrică brută – 706,5 MW(e), consum servicii interne <8%, număr canale de combustibil – 380, număr de bucle – 2, număr de generatoare de abur – 4, presiunea (D2O) în circuitul primar – 9,89 MPa, temperatura la iesirea din circuitul primar – 310O C, presiunea aburului saturat (H2O) – 4,6 MPa, temperatura apei de alimentare – 187,20O C.

Actualmente, CNE Cernavodă asigură peste 1600 locuri de muncă şi spaţii de cazare pentru 415 salariaţi în campusul propriu. Aproape 60% dintre locuitorii Cernavodei se încălzesc la cel mai mic tarif din ţară – 30 lei/Gcal.