În 1911, în timpul expediției Terra Nova în Antarctica, geologul britanic Thomas Griffith Taylor a făcut o descoperire surprinzătoare la poalele ghețarului care îi poartă acum numele: o cascadă roșiatică care țâșnește din gheață, numită „cascada de sânge” ( Blood Falls). Timp de mai bine de un secol, acest fenomen a alimentat multe ipoteze, dar un studiu recent oferă în sfârșit o explicație științifică detaliată. O echipă de cercetători condusă de Ken Livi de la Universitatea Johns Hopkins a identificat cauza exactă a acestei nuanțe sângeroase, iar descoperirea ar putea avea implicații mult dincolo de planeta noastră. Ea a fost prezentată într-un articol publicat în Frontiers.

Oamenii de știință știu de mult că apa care curge din Blood Falls este extrem de bogată în fier. Cu toate acestea, adevărata cauză a culorii sale roșii a rămas un mister până când Livi și echipa sa au folosit microscoape electronice avansate pentru a analiza apa din cascadă. Rezultatele dezvăluie prezența unor nanosfere minuscule bogate în fier, de aproximativ 100 de ori mai mici decât un globule roșu uman. Aceste particule se oxidează la contactul cu aerul, dând apei o nuanță roșiatică intensă, asemănătoare cu sângele.

Spre deosebire de ipotezele anterioare, care sugerau că mineralele sunt responsabile de colorare, aceste nanosfere nu sunt cristaline și, prin urmare, nu au fost detectate prin metode convenționale de analiză geologică. „De îndată ce am văzut imaginile la microscop, am observat aceste mici sfere bogate în fier, dar conțineau şi alte elemente precum siliciu, calciu şi sodiu. A fost o revelație.” explica Ken Livi

Dincolo de explicația chimică, Blood Falls este și fascinantă din punct de vedere biologic. Sub ghețarul Taylor se află un buzunar de apă extrem de sărată, lipsit de oxigen și izolat de restul lumii timp de milioane de ani. În ciuda acestor condiții ostile, microorganismele au supraviețuit acolo de milenii, adaptându-se la un mediu sărac în nutrienți și la temperaturi de îngheț. Această descoperire este esențială pentru microbiologie și ar putea ajuta la înțelegerea modului în care viața ar putea exista pe alte planete.

Interesul pentru Blood Falls nu se limitează la Pământ. Datorită condițiilor extreme de acolo, acest mediu este studiat ca un analog al planetelor înghețate, inclusiv Marte și Europa (luna lui Jupiter). Astrobiologul Jill Mikucki, care a contribuit la această cercetare, a demonstrat anterior că instrumentele de pe roverele de pe Marte folosite pentru a analiza solurile extraterestre sunt capabile să detecteze unele dintre caracteristicile Blood Falls. Cu toate acestea, recenta descoperire a nanosferelor pune sub semnul întrebării capacitatea instrumentelor actuale de a identifica aceste structuri fine pe alte planete. „Dacă un rover de pe Marte ar analiza un sol similar cu cel din Blood Falls, ar putea rata elemente cruciale. Metodele noastre actuale nu ne permit să identificăm materiale nanometrice necristaline.” arăta Ken Livi. Acest lucru ridică o problemă majoră pentru explorarea spațiului: analizele solului extraterestre ar putea fi incomplete sau eronate dacă nu iau în considerare particulele de dimensiuni nanometrice.

Înțelegerea cascadelor de sânge nu numai că ajută la rezolvarea unui mister veche de un secol, ci îmbunătățește și metodele noastre de explorare planetară. Microorganismele care supraviețuiesc acolo ar putea oferi indicii cruciale despre cum ar putea exista viața pe Marte sau lunile înghețate ale sistemului solar. Descoperirile recente arată importanța noilor tehnologii de microscopie pentru a analiza corect solurile extraterestre. Această descoperire ilustrează perfect modul în care explorarea propriei noastre planete ne poate ajuta să înțelegem mai bine universul.