MAGAZIN CULTURAL

× Prima Pagina Desteptarea Istorie Enigme Stiinta Documentare Muzica Bancuri Utile
 

INVESTIGAȚIE. Cum se scumpește RCA. Publicăm documente confidențiale din Consiliul ASF: City a spus că

Catalin Tolontan • Desteptarea • Valentin - 3285 articole • 5 vizualizari • acum o saptamana: 25-01-2023, 00:00:49
 

marți, 24 ianuarie 2023, 7:27

Investigație de Daniel Ionașcu, Ciprian Ranghel, Cătălin Tolontan

În 2012, Guvernul României a considerat că a apărut „o situație extraordinară”, din cauza lipsei de supraveghere pe piața financiară, în primul rând în domeniul asigurărilor și al bursei. Statul a constatat că există risc ridicat de falimente și fraude.

Scopul înființării ASF: să prevină falimentele și scăderea încrederii oamenilor

Ne putem trezi cu „subminarea, prin contaminare, a încrederii populației în serviciile oferite de întregul sistem financiar şi în modul în care se realizează supravegherea acestora”, a spus Guvernul.

Ca să rezolve situația, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 93/2012, se înființează Autoritatea de Supraveghere Financiară. Instituția e creată ca să controleze mai bine asigurările, pensiile private și valorile mobiliare.

În primii ani de supraveghere și control exercitate de ASF s-a întâmplat exact lucrul de care se temea Guvernul: izbucnesc două falimente ale liderului în asigurări. Pe rând, cad Astra Asigurări (2015) și Carpatica (2016).

Sediul ASF din București. Foto: Hepta

Grosul banilor plătiți de public merge la RCA

Banii pentru acoperirea acestor falimentelor sunt luați de la companiilor de asigurări, care, la rândul lor, îi obțin iau prin mărirea polițelor plătite de cetățeni. Cele mai multe sunt polițele RCA.

Asigurarea obligatorie auto – RCA – reprezintă, constant, aproape 45% din totalul banilor cheltuiți de români pe asigurări, conform datelor ASF. De pildă, în 2021, românii și-au făcut asigurări de viață de 2,6 miliarde de lei, și RCA de 6,1 miliarde de lei.

Nota de pe masa Consiliului condus de Leonardo Badea

Un an mai târziu după falimentul Carpatica, pe 19 iulie 2017, în atenția Consiliului ASF, forul de conducere al Autorității, ajunge încă o temă dificilă. Se discută dacă o altă companie va intra în insolvență. Al treilea lider de piață consecutiv, City Insurance, fusese supus „procedurii de relansare financiară”. City nu mai avea capital de solvabilitate suficient.

ASF i-a dat, potrivit legii, o perioadă în care să-și refacă solvabilitatea. Fără solvabilitate, oamenii care cumpărau polița de la City nu aveau nicio garanție că o eventuală daună va putea fi plătită. Era condiția ca City să poată funcționa.

Documentul se numea Nota nr. P/2.757 din 18.07.2017, de analiză asupra stabilităţii financiare a City. Aceasta a intrat în posesia Libertății. Președintele ASF și șef al Consiliului era, când s-a analizat documentul și s-a luat decizia, Leonardo Badea.

Leonardo Badea, fost șef ASF, astăzi viceguvernator BNR. Foto: asfromania.ro

Prima tentativă a City trezește suspiciuni la ASF

În nota ASF, angajații relatează că, inițial, City s-a prezentat cu un împrumut de 30 de milioane de euro. Erau titluri de stat: 20 de milioane de euro emise de statul german și 10 milioane de euro – statul olandez.

Nota arată că au existat suspiciuni din partea ASF. „Nu au fost prezentate documente justificative din care să rezulte modalitatea de dobândire a titlurilor de stat guvernamentale de către Vivendi International SRL (n.r. – proprietara City); scadența obligațiunilor corporative diferă de cea a titlurilor de stat germane și olandeze”.

În concluzie, ASF a respins această formă de refacere a indicatorilor financiari ai City.

City Insurance, București. Foto: Inquam Photos / George Calin

City vine cu altă variantă: „Am luat 50 de milioane de euro de la firma Planar”

Conducerea City a venit cu un alt plan: a prezentat ASF documente despre obținerea unui credit de 50 de milioane de euro din partea unei companii portugheze, Planar Lda. City susținea că are deja banii împrumutați de Planar, într-un cont la banca elvețiană Axion SWISS Bank.

Pe baza acestor documente, Direcția de Supraveghere și Control pentru Sectorul Asigurări și Reasigurări a propus „închiderea procedurii de redresare financiară”.

În opinia, noastră, formulată în baza informațiilor dobândite prin parcurgerea documentelor enumerate mai sus, împrumutul subordonat aferent sumei de 50 de milioane de euro plătită în contul societății de reasigurare poate fi clasificat în categoria fonduri proprii de nivel 1.

Nota ASF nr. P/2.757 din 18.07.2017:

Schema din anexă

În anexa documentului (foto sus) experții ASF indică ce documente au primit de la City și reprezintă grafic ruta pentru circuitul împrumutului de 50 de milioane de euro obținut de la Planar Lda.

Despre Planar, oamenii ASF susțin că firma are ca obiect de activitate „administrarea echipamentelor cinematografice”.

Conform ASF, banii de la Planar au ajuns în conturile lui City din banca elvețiană Axion Swiss.

Nota ASF nu conține niciun fel de date despre Planar Lda, compania care a salvat practic City. Nota poartă semnătura directorului de la acea dată al Direcției Supraveghere și Control pentru Sectorul Asigurări-Reasigurări, Florin Golovatic.

Golovatic este și astăzi director în ASF.

Cine este Planar Lda?

Conform datelor de la Registrul Comerțului din Portugalia, consultate de Libertatea, compania a fost înființată în 2002 și este deținută de atunci de Jose Tiago, un director de imagine care a lucrat în industria cinematografică lusitană.

Sediul companiei portugheze este un depozit vechi din Lisabona, unde intrarea are aspectul unei boxe. Aici s-au mutat în 2020. Până atunci, au funcționat într-un mic sediu la parterul unui bloc.

Sediul companiei portugheze. Foto: captură google maps

Până în 2020 au funcționat într-un mic sediu la parterul unui bloc

Cât de mari sunt afacerile portughezilor?

În 2017, când ASF a aflat că Planar a acordat un împrumut de 50 de milioane de euro, SRL-ul din Lisabona avea 5 angajați și un profit net anual de 80.981 de euro, la o cifră totală de afaceri de 1,5 milioane de euro.

Totalul câștigurilor nete calculate de fiscul din Portugalia au fost, în 2017-2021, de doar 186.377 de euro. City a pretins că Planar i-a dat 50 de milioane de euro, iar ASF a îmbrățișat varianta.

Extras din rezultatele financiare de la Registrul Comerțului din Portugalia

Libertatea a solicitat un punct de vedere din partea companiei portugheze, dar până la publicarea articolului nu am primit niciun răspuns.

Ce a făcut ASF?

Pe 20 iulie 2017, la o zi după ședința în care au analizat împrumutul de la Planar către City, ASF a dat un comunicat oficial. Prin Decizia nr. 1019/2017, City a fost scoasă din procedura de redresare, cu succes.

„Membrii Consiliului au fost informați despre restabilirea situației financiare a asigurătorului la data de 31 martie 2017, în baza documentelor prezentate de către societate și a verificărilor efectuate de către direcțiile de specialitate din cadrul ASF, cu privire la acordarea de către acționarul principal existent a unui împrumut subordonat, în numerar, în sumă de 50 milioane de euro”, a motivat ASF faptul că City e sănătoasă financiar.

De fapt, împrumutul nu exista. Extrasele de cont, pretins emise de banca elvețiană, erau falsificate de către City.

Cum s-a terminat escrocheria și care sunt efectele

În primăvara lui 2021, City e, din nou, în procedură de verificare la ASF. I se cere să-și crească solvabilitate. Încearcă încă o dată să vină cu un împrumut de la Planar ca să evite insolvența. Între timp, se schimbaseră și președintele ASF (Nicu Marcu e acum șeful Autorității), și oamenii de la supraveghere și control.

City pretinde folosește aceeași schemă de fals împrumut, schema cu firma portugheză de închiriere de aparatură video.

De data aceasta, frauda n-a mai ținut. Între timp, City își triplase cota de piață și ajunsese la 43% din totalul polițelor de RCA încheiate în România, ceea ce a făcut dezastrul financiar mult mai mare.

Față de cel evitat în 2017 prin punerea în scenă cu Planar, falimentul City pornit în 2021 a atins proporțiile recordului absolut din România. Imediat, prețurile la RCA au sărit. Asta pentru că statul a achitat deja 120 de milioane de euro și și-a bugetat încă cel puțin 200 de milioane de euro de plătit în cazul falimentului City în 2023 și în anii care vin.

Toți banii se simt deja și se vor vedea în continuare, potrivit bugetării Fondului de Garantare, în costuri plătite, prin polițe, de asigurați.

Dar farsa nu s-a oprit aici. Cei care au pus-o la cale, au și scos zeci de milioane de euro din România, satisfăcuți că au păcălit ASF. Cum au făcut-o, în Libertatea de mâine.

Nota prezentată Consiliului ASF, pe baza căreia conducerea a luat decizia din 2017:

 
Facebook Twitter Linkedin WhatsApp Messenger
 
Continuare pe Catalin Tolontan » Articole Catalin Tolontan » Desteptarea » Valentin - 3285 articole »
 
INVESTIGAȚIE Scumpește Publicăm Documente Confidențiale Consiliul Primit împrumut Milioane Firmă închiriere Echipamente Video Sediul într O Boxă Parter Existau
 
Niciun comentariu
 
Adauga comentariu