Virusul din spatele următoarei pandemii ar putea deja să se afle în Marea Arctică, gata să fie scos la iveală odată cu topirea ghețarilor. Toate acestea se întâmplă pentru că nu luăm în serios schimbările climatice.

Se știe deja că gheața arctică adăpostește o serie de microbi necunoscuți încă științei. Atât timp cât stau blocați în gheață, ei nu reprezintă o amenințare pentru noi sau pentru orice altă parte a ecosistemului. Cu toate acestea, dacă această gheață se topește, situația se poate schimba.

Într-un nou studiu, oamenii de știință de la Universitatea din Ottawa au analizat cât de grav ar putea deveni acest risc, examinând mostre obținute din Lacul Hazen din Canada.

Riscul este mare, dacă nu luăm măsuri

Descoperirile au arătat că riscul de răspândire virală ar putea fi imens în zonele din imediata aproapiere a ghețarilor. Având în vedere că mulți dintre ghețarii lumii se dezgheață deja din cauza creșterii temperaturii, ne îndreptăm spre o situație catastrofală, susțin oamenii de știință.

„Recurgând la o analiză comparativă, am arătat că riscul de răspândire virală crește odată cu topirea ghețarilor”, a declarat Stéphane Aris-Brosou, profesor asociat la Departamentul de Biologie, de la Universitatea din Ottawa.

„Se poate ca schimbările climatice să modifice inclusiv gama speciilor de potențiali vectori virali și rezervoarele dinspre nord, astfel că această zonă ar putea deveni un teren fertil pentru pandemii emergente”, s-a mai spus.

O mare parte din această teorie rămâne deocamdată ipotetică, dar pericolul nu este, sub nicio formă, exclus. Spre exemplu, Siberia este renumită pentru focarele sale recurente de antrax, de la începutul secolului al XX-lea. Din fericire, lumea a devenit deja familiarizată cu lupta împotriva antraxului și focarul a fost controlat.

Cu toate acestea, cercetătorii se declară îngrijorați că topirea ghețarilor arctici ar putea elibera într-o zi un nou agent patogen căruia sistemele imunitare umane și descoperirile medicale nu sunt pregătite să-i facă față.

„Pe măsură ce atât schimbările climatice, cât și pandemiile remodelează lumea în care trăim, înțelegerea modului în care aceste două procese interacționează devine critic”, a mai spus Aris-Brosou.