HotNights

 
 

Drapelul de stat al Romaniei

Internet • 14-07-2015, 06:00:16 • 2779 vizualizari • Categoria Istorie »

 
Drapelul României este un tricolor albastru, galben, rosu, având culorile dispuse în benzi verticale, de dimensiuni egale. Ca simbol vexilologic românesc, tricolorul albastru, galben, rosu este de data relativ recenta, el aparând în prima jumatate a secolului al XIX-lea. Cu certitudine, geto-dacii (ramura nordica a marelui neam tracic) au avut ca simbol “draco”: un cap de lup cu botul deschis, continuat cu un corp de sarpe, realizat din metal (bronz) si care se termina cu o serie de fâsii din pânza.

Acest>

Singurul exemplar pastrat – numai partea metalica – a fost descoperit în Germania, fara sa se poata spune daca piesa respectiva reprezinta un “trofeu” câstigat de o unitate militara romana în timpul luptelor purtate în Dacia si dislocata apoi pe limes-ul de pe Rin, o piesa capturata de la alte neamuri scitice, care o aveau ca simbol sau un “steag” al unei unitati militare auxiliare romane recrutata dintre geto-daci si care, conform practicii curente romane, îsi pastrau armamentul specific. Roma , ca stat, nu a avut un steag anume. Fiecare legiune romana îsi avea “steagul” specific, “signum”, care era o reprezentare plastica turnata în bronz (acvila, leu s.a.m.d.), înfipta în vârful unei hampe, pe aceasta din urma fiind fixate si diversele “decoratii” (phalerae) pe care respectiva legiune le capatase.

Dupa formarea poporului român, în secolele IX-X , odata cu constituirea celor dintâi formatiuni de tip statal atât la sud, cât si la nord de Dunare, apar si primele însemne heraldice românesti si, odata cu acestea, lacunare si disparate informatii privind “steagul cel mare” care, în limbajul vremii, desemna simbolul vexilologic al statului. În afara “steagului cel mare” existau si diferite steaguri ale cetelor boieresti, fiecare în culori si cu reprezentari heraldice specifice iar, mai târziu, existau diferite drapele si stindarde ale unitatilor militare. Uneori, domnitorii îsi aveau propriul lor steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema tarii. “Steagurile cele mari” au reprezentate pe pânza elemente heraldice ale stemei, brodate sau pictate.

Culoarea de baza a steagului Moldovei este, în general, rosu, iar cea a Tarii Românesti alb sau o culoare deschisa (alb-galbui), dar exista si exceptii. O astfel de exceptie o reprezinta chiar prima stire scrisa, în care este descris un astfel de steag de pe vremea domnitorului Vlad Vintila de la Slatina (1532-1535) în care ni se spune ca pânza era din matase rosie pe care era brodata reprezentarea heraldica a stemei: pasare (cioara?) cu capul conturnat, având o cruce în cioc si stând pe un pisc de munte. Si steagul Moldovei, în perioada domniei lui Stefan cel Mare, era tot rosu, având capul de bour cu stea între coarne si flancat de soare si luna. Din aceeasi perioada avem si imaginea steagului domnesc al lui Stefan în gravura redând batalia de la Baia din 1467: flamura lunga si îngusta, având redate benzi verticale paralele cu hampa (fasciile stemei de familie) si capul de bour pe restul jumatatii pânzei.

Dupa o relatare contemporana, delegatia marilor boieri moldoveni prezenti la încoronarea lui Henric de Valois ca rege al Poloniei (1574) avea un steag de culoare albastra pe care era redat bourul cu stea între coarne. În jur de 1600 , steagul Tarii Românesti sub domnia lui Mihai Viteazul era alb având pictat un corb ce tine în cioc o cruce dubla, stând deasupra unei ramuri de ienupar verde, în timp ce steagul Moldovei sub Ieremia Movila era rosu, cu bourul având stea între coarne si flancat de doua semilune, pictate galben; marginea steagului era bordisita cu galben si avea înscris numele si titulatura voievodului si data când a fost facut. Din steagurile datate în secolul al XVII-lea nu s-a mai pastrat nici unul “al tarii”.

În schimb, exista un interesant steag domnesc din vremea lui Mihnea al III-lea (1658-1659): pe fondul rosu închis, pictat cu aur, vulturul bicefal bizantin purtând coroana princiara, având ca suporti doi lei rampanti, totul încoronat cu o coroana arhiducala sustinuta de doi îngeri; la partea superioara a pânzei era scris numele si titulatura. “IO MIHAIL RADU CU MILA LUI DUMNEZEU DOMN AL UNGROVLAHIEI SI AL PARTILOR MEGIESITE ARHIDUCE” Un alt steag domnesc este cel al lui Constantin Brâncoveanu, care este posibil sa fi slujit si ca steag al tarii. Pe o fata a pânzei era brodata stema Tarii Românesti flancata de sfintii împarati Constantin si Elena cu inscriptia: “KONSTANTINUS BRANCOVAN, VALACHIAE TRANSALPINAE PRINCEPS, ANNO DOMINI 1698″ iar pe cealalta fata era scena Botezului Domnului.

În perioada domniilor fanariote apar, pentru prima data, îmbinate pe un steag si simbolurile heraldice ale celor doua principate românesti; asa cum este cazul cu steagul din vremea lui Constantin Ipsilanti care, pentru scruta vreme (decembrie 1806-august 1807), a domnit în ambele tari; matasea steagului era de culoare alba. Si steagul folosit de Tudor Vladimirescu în timpul miscarii revolutionare din 1821 a fost facut pe modelul steagurilor ostasesti ale evului mediu. Pânza, din matase alba, avea pictata, central, Sfânta Treime, flancata de doi sfinti militari (Sf.Mucenic Gheorghe si Sf.Theodor Tiron). Sub Sf.Treime, într-o cununa ovala din frunze de laur, era acvila cruciata a Tarii Românesti si, la stânga si la dreapta stemei, erau scrise, cu litere chirilice versurile: “Tot norodul românesc Pe tine te proslavesc Troita de o fiinta Trimite-mi ajutorinta. Cu puterea ta cea mare Si în bratul tau cel tare Nadejde de dreptate Acum sa am si eu parte”.

Sub stema era înscrisa data când a fost citita Proclamatia de la Islaz, socotita ca moment “oficial” al declansarii miscarii initiate de slujerul Tudor Vladimirescu. Pe lânga flamura propriu-zisa sunt de amintiti si ciucurii care erau atârnati de hampa, sub ogiva; erau trei grupe de ciucuri, fiecare din acestea formate din fire împletite mai lungi, acoperite pâna la jumatate de fire mai scurte. Fiecare din acesti ciucuri erau colorati bicolor: rosu/albastru, galben/albastru si galben/rosu, ansamblul lor creând impresia tricolorului. Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Tarii Românesti, ci al unitatilor militiei pamântene si al navelor comerciale, dateaza din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontala, cu fâsia rosie la partea superioara si cea albastra la partea inferioara.

Pe galben, era pictata acvila cruciata, încoronata, tinând în ghiare un buzdugan si o spada, înconjurata de o cununa ovala din frunze de stejar si laur; în colturi, erau pictate acvile. Pornindu-se de la Hatiseriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adeptii “Partidei Nationale” vor vedea în acest tricolor simbolul national al tuturor românilor. Fara îndoiala ca aceasta optiune a fost puternic influentata de miscarea nationala pe care noile forte politce ale burgheziei o promovau în întreaga Europa, modelul vexilologic fiind cel francez: albastru, alb, rosu. Dupa acest model, Belgia adopta, la proclamarea independentei sale, steagul negru, galben, rosu; revolutionarii italieni – si apoi statul italian – verde, alb, rosu etc. În aceeasi perioada, a domniilor “Regulamentare”, în Moldova , domnitorul Mihail Sturdza împarte si el drapele si stindarde noilor unitati ale militiei pamântene.

Culorile unitatilor militare moldovene sunt bicolore: pe pânza albastra sunt plasate la colturi patrate rosii. Pe aversul pânzei, în centru, era bourul moldovenesc cu stea între coarne si coroana princiara, în timp ce pe revers era pictat Sf.Gheorghe calare, ucigând balaurul; pe patratele rosii era monograma domnitorului, “M”. De notat ca nici în aceasta perioada nu s-a ajuns înca la instituirea unui steag al “statului”, principalul steag al tarii fiind cel al domnitorului. Steagul domnesc al lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) era confectionat din matase rosie având marginile brodate cu flori de aur; central, un scut, timbrat cu coroana princiara, în care este acvila cruciata, scutul fiind sustinut de doi lei rampanti; în spatele scutului sunt încrucisate o spada si un buzdugan, iar totul este plasat deasupra unei panoplii formate din steaguri, arme, tevi de tun, tobe si ghiulele.

Pe reversul steagului este pictat Sf.Gheorghe calare, omorând balaurul. În contextul revolutionar al anului 1848 , cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state nationale, si revolutionarii români, aflati la Paris la izbucnirea revolutiei, vor arbora drapelul albastru, galben, rosu, cu albastru la hampa. Asa va fi si consfintit, ca drapel national, prin Decretul nr.252 al guvernului provizoriu de la Bucuresti, desi, initial, aparusera drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontala, asa cum fusesera ele arborate de revolutionarii români din Ardeal la Adunarea Nationala de la Blaj din 26 aprilie. Nu stim motivul pentru care ardelenii au ales dispunerea culorilor pe orizontala; este posibil sa fi fost un mimetism dupa tricolorul verde, alb, rosu al revolutionarilor maghiari. Ar mai fi de notat ca, initial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, rosu, cu benzile pe orizontala, pe alb fiind scris cu auriu “VIRTUS ROMANA REDIVIVA” (Virtutea romana reînviata).

În decursul revolutiei însa, treptat, toate drapelele românilor vor înlocui albul cu galben. Ca drapel national, tricolorul se impune în 1859, odata cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare . Primul steag din 1859, aflat în uz pâna în 1862, a avut fâsia albastra plasata sus, apoi, în a doua perioada a domniei lui Cuza, fâsia rosie a fost dispusa la partea superioara. Odata cu venirea domnitorului Carol I, din 1867 , atât steagul tarii cât si drapelele si stindardele unitatilor militare vor avea benzile dispuse pe verticala, cu albastru lânga hampa. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisa, culoarea “rece”, lânga hampa. Trebuie facuta precizarea ca între steagul national si drapelele unitatilor militare au existat întotdeauna si peste tot în lume diferente.

La noi, drapelele militare au avut redata stema tarii pe centru si în colturi sigla suveranului, pe când steagurile nationale, începând din 1872 când aceste aspecte sunt legiferate, nu. În 1948 , regimul comunist, pentru a încerca sa îndeparteze cât mai mult din tot ce a însemnat traditia nationala, a înlocuit nu numai stema tarii, rezultata din îmbinarea elementelor heraldice traditionale, cu una noua, de sorginte sovietica, dar a si plantat aceasta noua stema pe tricolorul national. În decembrie 1989, oamenii au rupt simbolul comunismului de pe steag si s-a revenit la steagul fara stema, caracteristic perioadei precedente.
 
Continuare pe Internet »
Drapelul de stat al Romaniei Motivele secrete pentru care a fost aleasă Dobrogea ca amplasament ideal pentru Centrala Nuclear-Electrică a României
În iulie 1980, Cernavodă lucra de zor la marele şantier nuclear care avea să asigure independenţa energetică a ţării. A durat 16 ani până la momentul 11 iulie 1996, când
Drapelul de stat al Romaniei Istoria împărţirii administrativ-teritoriala a României
Organizarea administrativă în ţinuturi (Moldova) şi judeţe (ţara Românească) are o îndelungată tradiţie, datând din primele decenii ulterioare întemeierii celor două voievodate româneşti extracarpatice[i]. Judeţul a primit acest nume de
Comentarii
 

    Articolul "Drapelul de stat al Romaniei " nu are niciun comentariu

Adauga comentariu
 

Cele mai citite

Drapelul de stat al Romaniei Cum au reuşit o mână de greci să-i învingă pe perşi la Marathon

Bătălia de la Marathon, din 490 î.Hr., a fost un episod hotărâtor din cadrul Războaielor medice, fiind prima dată când perşiisunt înfrânţi decisiv într-o bătălie deschisă. Bătălia de la Marathon a marcat sfârşitul primei invazii a perşilor în Grecia, aceştia

21371 vizualizari

Drapelul de stat al Romaniei Gasland

Chevron va începe extracţia gazului de şist in Romania folosind o metoda (fisurare hidraulică) ce polueaza panza de apa freatica. Bulgaria a oprit de curând inițiativa corporației din cauza protestelor legate de riscurile de mediu. De asemenea, Franta a interzis

17991 vizualizari

Drapelul de stat al Romaniei Petre Țuțea – Cuvântul care zidește

A fost numit „ţăranul imperial“ sau „Socrate al românilor“. Viaţa i-a rezervat doar celebritatea postumă, una greu de imaginat pentru cineva care şi-a petrecut cea mai parte a vieţii în închisoare sau într-o teribilă sărăcie, la marginea societăţii. Realizat de

17648 vizualizari

Drapelul de stat al Romaniei Oameni cu bani i-au violat fiica de 4 ani si au scapat. Povestea tatalui care i-a ucis pe ticalosi

Povestea lui Drasius Kedys din Lituania a cutremurat o lume intreaga. A luptat mai bine de un an pentru a-i face dreptate fetitei lui, batjocorita de un judecator, un politician si un al treilea individ din lumea buna! Cand nu

10215 vizualizari

Drapelul de stat al Romaniei Filmul „Metropolis” şi simbolurile masonice

„Metropolis” este un film celebru realizat în 1927, de către Fritz Lang, care s-a aflat în topul preferinţelor lui Adolf Hitler. Mulţi ar putea crede că nu este un film de actualitate, dar „Metropolis” prezintă o societate supraindustrializată, în

8813 vizualizari

Drapelul de stat al Romaniei Tudor Gheorghe - Cantec pentru mama

Care copil care isi iubeste mama , nu doreste sa faca pentru ea macar in jumatate din cate a facut ea pentru el ? Din pacate , multi dintre noi realizam cat de pretioasa este mama , abia dupa ce

8763 vizualizari

Drapelul de stat al Romaniei Nineteen Eighty-Four (1984)

1984 este un film britanic științifico-fantastic în regia lui Michael Radford, bazat pe romanul cu același nume a lui George Orwell. Filmul îi are în rolurile principale pe Richard Burton și John Hurt. În 1984, lumea este divizată în trei părți: Oceania,

8225 vizualizari

Drapelul de stat al Romaniei Istoria coloanei infinite

In anul 1934, sculptorul Constantin Brancusi a fost invitat sa ridice un monument intru cinstirea faptelor eroice ale gorjenilor si, cu deosebire, a rezistentei populatiei orasului Targu-Jiu, din timpul primului razboi mondial. Artistul dorise dintotdeauna “sa faca ceva pentru tara”, asa

8074 vizualizari

Drapelul de stat al Romaniei Misterele trecutului omenirii

Stiinta ne prezinta o istorie in care umanitatea a pornit de la primitivism si a progresat incet si sigur. Cele mai multe artefacte descoperite in diverse situri sustin aceasta teorie liniara. Exista totusi multe artefacte iesite din comun, care contrazic aceasta

7727 vizualizari

Drapelul de stat al Romaniei Ferma Animalelor

Imediat după amăgirile din 1989 pe postul de televiziune încă naţional al TVR a rulat şi la noi, după 35 de ani de la premieră, un film care ne-a lăsat cu gura căscată şi la propriu şi la figurat, este

7552 vizualizari

online = 2 • astazi = 71 • ieri = 91 • saptamana 24 = 225 • luna 06 = 976 • an 2021 = 8660 • total = 10934