Web Analytics

Dl. Traian Băsescu și a doua victorie a Securității

Recent reînființatul serviciu românesc al Europei Libere a fost primul care a difuzat, la jumătatea săptămânii trecute, informația în conformitate cu care CNSAS ar fi descoperit noi dovezi de natură să confirme statutul de colaborator al Securității al fostului președinte al României, dl. Traian Băsescu.

Nu, nu s-a găsit, cel puțin pentru moment, nici angajamentul, nici dosarul de rețea. Au fost scoase la iveală doar o serie de alte dovezi din care ar rezulta cu certitudine că pe atunci tânărul ofițer Băsescu ar fi servit drept sursă deloc inocentă a Securității. Căreia i-ar fi livrat informații de natură să îl pună astăzi sub acuzația de a fi făcut poliție politică. Iar aceste informații ar fi fost transmise oamenilor serviciilor secrete comuniste sub numele de cod Petrov. Cum în conformitate cu legea în vigoare nu CNSAS deține dreptul de a da verdicte de colaborare sau ne-colaborare, calitatea deloc onorantă de ...

... colaborator al Securității a fostului președinte al României va fi stabilită în justiție.

Nu s-ar putea spune că mai sus rezumata știre a făcut valurile la care ne-am fi așteptat. Desigur, informația cu pricina a fost preluată de toată presa, însă fără a deveni însă cap de afiș. Nu a determinat cine știe ce emoție publică. A fost primită cu nedisimulate chiote de bucurie de televiziunile felixiene al căror patron fie și informal, dl. Dan Voiculescu, este demult dovedit ca om cu trecut consistent în ierarhia Securității și pentru care dl. Băsescu este un dușman personal ireductibil. S-au construit și câteva scenarii, la urma urmei, explicabile, fiindcă totuși nu poți să nu te întrebi cum de CNSAS descoperă și dezvăluie de abia acum documentele respective. Adică exact cu ocazia noii verificări la care a fost supus fostul președinte ca urmare a înscrierii sale în cursa în vederea alegerilor europarlamentare.

După cum se știe, dl. Traian Băsescu deschide lista PMP, un partid care, în sondaje, de abia dacă este creditat cu un amărât 5% din sufragii. Or, în cazul în care dl. Băsescu va fi silit să se retragă ori doar va fi discreditat sau, mai corect spus, va mai fi discreditat o dată e greu de presupus că formațiunea lui politică ar mai avea vreo șansă de a trimite pe cineva la Bruxelles sau Strasbourg. Este plauzibilă ipoteza că o astfel de situație va conduce cât de curând la eliminarea de pe scena politică a PMP și la dezintegrarea partidului. Că de o astfel de dezintegrare ar fi interesați PNL, care și-ar dori o curățenie pe culoarul dreptei, dar și actualul președinte,dl. Klaus Iohannis, așa cum se susține într-un text publicat vinerea trecută pe cristoiublog mi se pare însă puțin probabil. Cel puțin în cazul d-lui Iohannis lucrurile sunt în mod vizibil cusute cu ață albă. Pentru simplul motiv că oricât de gură spartă s-ar di dovedit dl. Băsescu în cei aproape cinci ani de când nu mai este șef al Statului, nu și-a supus succesorul unor atacuri. Doar unor critici care în cea mai bună parte mi s-au părut justificate. În rest, dl. Băsescu a fost fair play cu dl. Iohannis.

Dl. Traian Băsescu a respins acuzațiile, a respins și acoperirea în fapte a numelui de cod Petrov, a fost parcimonios în declarații, precizând că va comenta totul cu lux de amănunte doardupă ce se va afla în posesia unui verdict.

Câteva observații se impun totuși în privința situației nou create.
1.Prima vizează reacția publică redusă la aflarea veștii. Un indiciu clar că la aproape 30 de ani de la Revoluție foarte puțini dintre români mai sunt interesați de trecut și încă și mai puțini de relația condamnabilă dintre unii dintre ei ei și serviciile secrete.
2.Cea de-a doua ține de situația deloc confortabilă în care se află nu doar dl. Traian Băsescu, ci și CNSAS. Sigur, dacă se dovedește că fostul președinte a fost prins cu ocaua mică, onoarea lui va fi definitiv compromisă, însă nici în această situație nu mă aștept la cine știe ce reacție publică. Majoritatea românilor credeau a ști, chiar și fără fapta de ultimă oră a CNSAS, că dl. Băsescu nu avea cum să nu fi colaborat într-un fel sau altul cu Securitatea. Fie și numai în virtutea calităților sale de comandant de navă ori de rezident al NAVROM la Anvers. Oricine a trăit acele vremuri știe că orice șef de instituție avea obligații de serviciu clare referitoare la informarea curentă a Securității în privința a tot ceea ce se întâmplă în rândurile subordonaților. Să fi făcut dl. Băsescu excepție? Puțin probabil.

Dacă se va dovedi că respectivelor informații li s-au adăugat și altele, date sub numele legendat Petrov, situația d-lui Băsescu se complică. Nu cred însă că ea ar produce mutații semnificative în nici una dintre tabere. Nici în aceea a susținătorilor, nici în aceea a celor care îl urăsc pe viață pe fostul președinte. Care însă riscă un proces penal de semnare de declarații false. Unii văd în cazul în speță o răzbunare tardivă a vieții față de scoaterea de pe scena politică cu ajutorul unor acuzații similare a doamnei Mona Muscă, eliminare ce ii este pusă în sarcină domnului Băsescu.
3.Cel mai șifonat iese însă din toată tărășeania CNSAS. Care i-a eliberat deja d-lui Băsescu 4 adeverințe de necolaborare. Sigur, cel puțin în ultimele trebuie să se găsească scrisă negru pe alb precizarea „până la data eliberării prezentei adeverințe”. Numai chiar și astfel CNSAS –ului îi va fi tare greu să scape de acuzația că servește interese politice.

Mie povestea mi se pare a fi relevantă pentru faptul că mai dovedește o dată cât rău face României de astăzi operația de mușamalizare a trecutului. De pretinsă împăcare în numele liniștii sociale pe care au plănuit-o și pusă în practică primii conducători ai României post-decembristă.
Ceea ce i se întâmplă în aceste zile d-lui Băsescu arată câtă dreptate avea fostul disident Adam Michnik atunci când vorbea despre „a doua victorie a Securității”.

articole asemanatoare
Comentarii
Acest articol nu are niciun comentariu
adauga comentariu
bifeaza casuta antispam