Cum se vedea contractul Bechtel, unul dintre marile jafuri ale PSD = ciuma roşie, încă din 2004

 

Câtă şpagă a luat mafiotul PSD-ist Adrian Năstase pentru a încredinţa firmei Bechtel, anchetată la un moment dat pentru corupţie în SUA, un contract de miliarde de euro, plătiţi din bani publici, vedeţi aici.

Ar mai fi de amintit că, în timpul celui mai cinstit guvern de hoţi, guvernul Victor Viorel Ponta (primul premier de după 1989 trimis în judecată în timpul mandatului), Puie Monta pentru “prieteni” – sau “mitomanul plagiator”, sau “ucigaşul procurorului Cristian Panait”, dacă vreţi alte variante – , contractul cu firma americană Bechtel s-a “pierdut”. Aşa, pur şi simplu. Asta a anunţat un alt puşcăriaş din guvernul încă nepuşcăriaşului Viorel Ponta, Dan Şova. Evident, nimeni n-a plătit pentru asta, deoarece nişte milioane de jeguri, imbecili, cretini şi idioţi au votat în continuare PSD = ciuma roşie = mafia, deşi acest grup infracţional organizat a distrus şi a furat tot în această ţară.

Drumul Mare spre Europa – studiu de necaz

PSD = ciuma rosie = mafiaDe acum e clar că tanti Europa abia aşteaptă să intrăm într-însa. Aşa ne-au asigurat guvernanţii PSD, pe toate canalele. Bun, hai atunci să vedem cam pe unde şi cam când vom penetra.

Va fi, conform contractului, în decembrie 2012, pe traseul Braşov-Borş. 415 kilometri deloc liniari de autostradă. În ţară catastrofelor rutiere difuzate zilnic în prime-time, povestea acestui proiect spune multe despre felul în care mai marii zilei concep drumul spre fraţii maghiari şi surorile europene.

Deci, ce se-ntâmplă? Pe 18.11.2003, Guvernul atribuie firmei americane Bechtel Internationat Inc. un frumuşel contract în valoare de mii de milioane de dolari. Câte anume, nu-i foarte limpede. Cifrele variază generos între 2,242 şi 3,433 miliarde de euro (evident, după începerea lucrărilor preţul a crescut, iar statul mafiot român a mai plătit din banii “proştilor” care muncesc, nu din averile mafioţilor din politică, nişte alte miliarde de euro – n.m.).

Chiar luând în considerare cifra minimă, tot îţi ies cam 5,4 milioane pe cap de kilometru de şosea furajată. Pe verişoara Croaţia, la condiţii similare de climă şi relief, şmecheria a costat-o doar vreo 4 milioane/kilometrul.

Da’ să zicem că, dacă-i vorba de priorităţi strategice (evident, şpaga încasată de guvernanţii PSD era singura “strategică” în această ecuaţie – n.m.), banii nu contează. Drumul ăsta trebuie făcut! Pesemne că tot d-aia s-a încălcat acquis-ul UE privind achiziţiile publice şi tot d-aia autostrada noastră spre Europa a fost încredinţată, fără licitaţie, unui consorţiu american. Aici nu se acordă nici o prioritate. Calcă pedala, bagă viteză!

Aşadar, ordonanţa trece în trombă şi prin Parlament (dominat de aleşii PSD, votaţi de limbricii mai sus-amintiţi, n.m.). Distraţii aleşi ai neamului au crezut că proiectul se va realiza în parteneriat public-privat (PPP).

În realitate, lipsind creditarea externă, banu’ va fi marcat de la Buget, adică de la noi – 82,2 milioane de euro, anul ăsta (2004). Unde v-aţi grăbit, domnilor senatori?…

Vine prin urmare, cu viteză excesivă, hotărârea de guvern 83/2004. Către MMM (Mega-Ministerul lui Mitrea) sunt redistribuite sume barosane de la alte ministere. Ministerul Public, Administraţia şi Internele, Justiţia decartează la greu. Traseul dosarelor pe ruta Poliţie-Parchet-Instanţă poa’ să rămână cu gropi. Mai imporatnt este ca, de Ziua Americii, să înceapă lucrările pe traseul Suplacu de Barcău – Borş.

Ne-o fi zis Baroneasa, în raport, că avem probleme cu corupţia, administraţia publică şi copiii. Capii baronilor PSD şi-au zis că, totuşi, Sănătatea şi Educaţia merită şi ele să renunţe la peste o mie de miliarde de lei (vechi – n.m.), jertfiţi pe altarul şi asfaltul unui nobil scop: autostrada.

A, uitasem să menţionăm concluzia unui raport elaborat de Societatea Academică din România! Alegerea rutei Braşov-Borş prezintă un mare avantaj: autostrada noastră nu se leagă cu nici un drum important de la ei.

Să mai zicem? Să ne mai întrebăm de ce România a avut mereu drumuri proaste, din epoca năvălirilor turceşti şi până-n Epoca de Aur? Sau să pomenim de scandalul cu Afacerea “Strousberg” din secolul XIX când, tot aşa, fără licitaţie, statul român a concesionat căile ferate? N-are rost. Dă-o dracu’ de istorie! Să trăim în prezent, să ţintim viitorul european!

Un coleg zicea că titlul acestui articol ar putea să fie: “Mândria de a fi bulgar”. N-ai dreptate, Bijule! Avem şi noi mândria noastră naţională: drumul mare. Căci numai noi, născuţi poeţi, am putut născoci un proiect de autostradă ca o metaforă a integrării a la roumaine. Pândită de tâlhari, o căruţă cu români amărâţi înaintează poticnit spre Europa, pe o şosea americană care nu se leagă cu nimic precis din Ungaria. Hai că-i frumos! (Viorel Moţoc, “Academia Caţavencu”,

articole asemanatoare
Comentarii
Acest articol nu are niciun comentariu
adauga comentariu
bifeaza casuta antispam