Presat de îndeplinirea până la 31 decembrie a jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind pensiile speciale, guvernul a elaborat un proiect de lege care include toate categoriile de beneficiari ai acestor pensii. Proiectul, elaborat de Ministerul Muncii, este în procedură de avizare în guvern, după care va fi trimis parlamentului.

Magistrații rămân în continuare cei mai privilegiați dintre privilegiați

Magistrații au primit mai multe vești bune decât rele prin proiectul de lege privind modificările cu privire la pensiile speciale.

Vești bune

• Magistrații sunt singurii care rămân cu o pensie calculată la 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente. Aceasta spre deosebire de toți ceilalți „speciali” ale căror pensii scad de la 80% la 65% din media salariilor brute pe 12 luni anterioare pensionării, deci nu la alegere.
• Șefii Justiției au și ei de ce să fie mulțumiți: procurorul general, șeful DIICOT și al DNA, președintele Curții Supreme și membrii CSM vor beneficia de pensie specială după expirarea unui mandat întreg în funcție. Acest lucru însemnă că nu se ține cont de vechimea de 25 de ani în magistratură.
• Dar poate cea mai bună veste este că nu se umblă la vârsta de pensionare, magistrații putându-se pensiona în continuare la cerere după 25 de ani de vechime în muncă.
• Legea nu prevede nici creșterea vârstei de pensionare, etapizat, până la cea valabilă pentru restul cetățenilor României. Aceasta a fost una dintre cerințele Comisiei Europene și Băncii Mondiale. Informațiile că vârsta de pensionare va crește, etapizat, i-au determinat pe mulți magistrați să se pensioneze.
• Personalul de specialitate asimilat magistraților din Ministerul Justiției, CSM, Înalta Curte, CCR și alte instituții va beneficia în continuare de pensii speciale, chiar dacă nu au fost magistrați, ceea ce e cazul în multe situații.
• Asimilarea vechimii pentru alte profesii juridice - avocați, notari, consilieri juridici, jurisconsulți, grefieri etc. - rămâne în vigoare până în 2028, până când vor fi recunoscuți câțiva ani de vechime în afara magistraturii.

Veștile proaste

• Magistrații ar putea pierde, totuși, bani la pensie prin comparație cu actualul sistem, care calcula pensia în funcție de venitul din ultima lună înainte de pensionare și care includea sporurile cu caracter nepermanent, primele, premiile, restituirile de drepturi salariale și diurnele.
• Cuantumul pensiei nu va putea depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Guvernul a folosit însă un tertip, schimbând baza de raportare: pensia se calculează 80% din venitul brut, iar interdicția se raportează la venitul net.
• O altă veste proastă este că pensiile aflate în plată se vor recalcula în funcție de noua prevedere (Art. III, aliniatul 1). Aceasta dacă va trece de Curtea Constituțională, ceea ce e puțin probabil, pentru că până acum CCR s-a opus oricărei reduceri a pensiilor magistraților aflate în plată. Magistrații sunt singura categorie de beneficiari ai pensiilor speciale pentru care s-a introdus o astfel de prevedere.

Modificările prevăzute pentru celelalte categorii de pensii speciale

Ceilalți „speciali”, adică diplomații, funcționarii Curții de Conturi, personalul aeronautic și parlamentarii, vor avea o pensie de 65% din media salariilor brute pe 12 luni anterioare pensionării, care nu sunt la alegere.

Toți aceștia vor pierde bani la pensie pentru că nu se mai face calculul prin raportare la 80% din media salariului brut din ultima lună înainte de pensionare, cum este în prezent.

Funcționarii Curții de Conturi

• Vechimea necesară pensionării crește de la 14 la 15 ani și nu se mai iau în calcul sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și nici majorarea de până 75% din salariul de bază câștigate în instanțe.
• Pensiile aflate în plată nu se recalculează.

Diplomații

• Trebuie să aibă o vechime de 15 ani în Ministerul de Externe (vechimea se păstrează).
• Pensia specială va fi 65% din media salariilor brute din ultimele 12 luni în loc de 80% cât este în prezent.
• La aceste venituri se adaugă și indemnizațiile și sporurile permanente din aceste luni.
• Nici pentru diplomați pensiile aflate în plată nu se recalculează.

Funcționarii parlamentari

• Trebuie să aibă un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani (în loc de 14 ca în prezent) în structurile parlamentului.
• Pensia specială scade de la 80% cât este în actuala lege la 65% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de pensionare.
• Pensia nu poate depăși salariul brut de bază, inclusiv sporurile, precum și indemnizația de conducere și salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionarii.
• În calculul stagiului de cotizare de 15 ani în structurile Parlamentului se ia în considerare nu doar perioada în care funcționarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, ci și cea în care a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, sau a îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici.
• Pensiile aflate în plată nu se recalculează.

Militarii

• Pensiile militarilor se vor calcula în funcție de media soldelor sau salariilor brute din ultimele 12 luni (în loc de 6 luni ca în prezent).
• Pensiile aflate în plată nu se recalculează.

Neconstituționalitate cu premeditare

Articolul III, al 1 din proiectul de lege aflat în discuție prevede că:

„În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu aflate în plată se recalculează potrivit prevederilor art. 211 din Legea nr. 303 din 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu au obligația de a transmite casei teritoriale de pensii ori sectoriale competente adeverința emisă de angajator cu baza de calcul raportată la perioada de activitate pentru care optează beneficiarul de pensie de serviciu, în caz contrar angajatorul va emite o adeverință cu baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate anterior eliberării din funcție, actualizată la media veniturilor nete ale unui judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică aflat în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional”.

Prevederea are multe șanse să cadă la Curtea Constituțională, care a dat deja până acum mai multe decizii referitoare la neconstituționalitatea scăderii pensiilor aflate în plată ale magistraților.

În decembrie 2020, de pildă, CCR spunea că proiectul de lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale peste 7.000 de lei și cu 10% a celor între 2000 și 7000 de lei este neconstituțional în ansamblu. Proiectul prevedea impozitarea tuturor pensiilor, fiind incluși și magistrații, polițiștii, militarii, diplomații etc.

Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de Avocatul Poporului și de Curtea Supremă.

În motivare, judecătorii CCR au apreciat că doar pensiile de serviciu ale magistraților sunt garantate, nu și celelalte.

„Atât Constituţia, cât şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale care dezvoltă principiul independenţei justiţiei consacrat de art.124 alin.(3) şi art.145 din Legea fundamentală garantează doar pensiile de serviciu ale celor care au exercitat calitatea de judecător, judecător la Curtea Constituţională, procuror sau de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Curtea Constituţională întreaga perioadă impusă de lege”.

În aceste condiții, în care Curtea a spus explicit că alte pensii în plată pot fi modificate, prin impozitare, de exemplu, se ridică întrebarea de ce acest proiect de lege vizează exact pensiile în plată ale magistraților.

Judecătorul Cristi Danileț spune pentru Europa Liberă că o astfel de prevedere este posibil să pice la CCR.

„Principiul Curții Constituționale este că nici salariile, nici pensiile în plată ale magistraților nu pot scădea ca urmare a recalculării, și Curtea a spus asta încă de acum 10-11 ani. Dacă în proiectul de lege s-a prevăzut ceva de genul aceata e foarte posibil să pice la Curte”.

O altă problemă, ridicată de USR, este aceea a prezentării unui singur text pentru modificarea unor legi diferite, care au camere decizionale diferite.

„Am avertizat public că trebuie să fie un pachet legislativ (mai multe legi, fiecare schimbând sau abrogând legile anterioare speciale) dar nu vor să țină cont de asta. De ce? Scenariu foarte realist: PSD - PNL modifică printr-o singură lege, oricine se consideră afectat atacă la CCR, judecătorii CCR (ei înșiși afectați) resping de pe scaun pe procedură, pentru că nu respectă bicameralismul. Iată scenariul pregătit intenționat de guvern pentru a pica reforma pensiilor speciale cu mâna CCR”, a transmis pe Facebook Cristian Ghinea, coordonatorul departamentului de Politici Publice al USR.