Persoanele cu afantazie nu sunt capabile să invoce imagini mentale clare. Cu toate acestea, un nou studiu sugerează că acele imagini ar putea fi codificate în creierul lor.

Publicat în revista Current Biology, cercetarea relevă că creierul acestor persoane se activează ca și cum ar genera imagini mentale în cortexul vizual primar, parte esențială pentru procesarea informațiilor vizuale.

Studiul indică faptul că semnalele cerebrale „se deformează sau se întind” înainte de a deveni percepute conștient, conform afirmațiilor profesorului Joel Pearson de la Universitatea New South Wales, unul dintre autorii studiului.

Studiul subliniază diferențele modului în care persoanele cu afantazie își folosesc cortexul vizual comparativ cu ceilalți.

Cercetarea a implicat 14 participanți cu afantazie și 18 fără această condiție, utilizând o tehnică numită „rivalitate binoculară”, prin care au fost afișate în mod intermitent două modele de culori diferite.

Creierul, de obicei, combină informațiile vizuale din ambii ochi pentru a crea o imagine coerentă, dar în acest caz, încercarea de a procesa modelele duce la o iluzie vizuală în care modelele păreau să fluctueze.

Echipa a folosit RMN funcțional pentru a monitoriza activitatea cerebrală, măsurând creșterea fluxului de sânge oxigenat ca indicator al activității cerebrale.

Au observat că toți participanții au avut o activitate crescută în cortexul vizual primar în timpul experimentului, dar persoanele cu afantazie au prezentat o activitate ușor mai redusă în timpul percepției directe a imaginilor.

Descoperirea mai intrigantă a fost că, la persoanele cu afantazie, modelele observate în câmpul vizual drept erau procesate mai degrabă în partea dreaptă a creierului și viceversa, indicând o posibila reorganizare neurală.

Algoritmii computaționali folosiți în studiu au putut deduce modelele vizuale percepute de participanți bazându-se pe activitatea cerebrală, însă numai la persoanele fără afantazie au fost detectate asemănări puternice între semnalele percepției și imaginării.

La persoanele cu afantazie, aceste semnale nu s-au suprapus suficient pentru ca algoritmul să le confunde. Studiile viitoare vor investiga de ce persoanele cu afantazie nu pot vedea imagini mentale clar, deși celulele cerebrale responsabile sunt activate.

Aceste cercetări ar putea oferi mai multă înțelegere cu privire la funcționarea creierului acestor persoane.