Ştefania Mărăcineanu a descoperit radioactivitatea artificială înainte de Marie Courie

★ ★ ★ ★

Cum oare românii au fost mereu cu un pas înaintea celor din occident când a fost vorba de inovații și invenții care au schimbat lumea, dar când a fost vorba de recunoașterea lor la nivel mondial, au fost dați la o parte, sau cel mult trecuți pe locuri secundare? Sunt zeci și zeci de cazuri în care acest lucru s-a întâmplat.

Printre acești români faimoși se numără și Ștefania Mărăcineanu, chimistă și fiziciană română de renume internațional, care a formulat, înaintea soților Courie, teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii. A rămas în istoria noastră drept “femeia care a adus ploaia”.

Ștefania_MărăcineanuȘtefania Mărăcineanu s-a născut la 18 iunie 1882 în București, și a murit în urma unui cancer apărut din cauza radiațiilor, la 15 august 1944, la vârsta de 62 de ani. A avut o copilărie tristă despre care nu ...

... a vorbit, preferând să lase totul în negura trecutului. A absolvit Liceul „Elena Doamna” din București și apoi a urmat cursurile Facultății de Științe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910. După facultate, a activat ca profesoară la „Școala Centrală din București”, o școală publică de fete.

A ajuns la Paris cu ajutorul unei burse și din anul 1922, Ștefania Mărăcineanu a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la „Institutul Radiului” din capitala Franței.  În 1924 și-a susținut lucrarea de doctorat cu titlul „Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux” la Universitatea Sorbonne din Paris, pentru care a primit calificativul „Très Honorable”. Dupa sustinerea diplomei, a rămas șase ani la Paris pentru a studia efectul radiației solare asupra substanțelor radioactive. „Calităţile i-au fost recunoscute de însăşi Marie Curie, într-o scrisoare de recomandare trimisă Ministerului Român al Ştiinţelor. A mai lucrat cu celebrul astronom Frances Deslandes, până când s-a întors în România.”(balcanii.ro)

„Pe când studia radioactivitatea poloniului, Ștefania Mărăcineanu a observat că timpul de înjumătățire al poloniului pare să depindă de materialul pe care este depozitată proba de poloniu. Explicația dată de ea acestui fenomen a fost că particulele alfa emise de poloniu ar transforma materialul substratului într-un element radioactiv.” (wikipedia)

S-a întors în România în 1930, devenind colaboratoare a profesorului Dimitrie Bungențianu la Universitatea din București. A reușit să creeze, cu mijloace propri, primul Laborator de Radioactivitate din România. Și-a dorit întotdeauna mai mult, și alături de profesorii Bungențianu și Nicolae Vasilescu-Karpen, a experimentat o metodă de declanșare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.

Din păcate, cercetărlie sale de la Paris precum și cele de la București, nu i-au adus faima internațională binemeritată la momentul respectiv. În 1935, Premiul Nobel pentru chimie a fost luat de Frédéric Joliot-Curie și Irène Joliot-Curie (fiica lui Pierre Curie și a Mariei Curie) pentru descoperirea radioactivității artificiale. Ștefania Mărăcineanu și-a exprimat public nemulțumirea față de această premiere și față de Mariei Curie, care folosise în lucrarea sa premiată, o mare parte din observațiile de lucru ale Ștefaniei, cele referitoare la radioactivitatea artificială, fără să menționeze aceasta.

-images_001-img_120530_080847_-_tn_150x192_img_120530_080847_.jpgfoto: dmg-lib.org

Pentru Ștefania Mărăcineanu a urmat o perioadă grea, o perioadă în care a încercat să demonstreze că ea este cea care a descoperit radioactivitatea artificială în timpul anilor ei de cercetare din Paris, timp în care și-a prezentat lucrările doamnei Mariei Curie. „Din documentele vremii reiese faptul de neconstestat că ea a emis ipoteza radioactivităţii induse înaintea celor doi soți Curie.”(balcanii.ro)

Ținând cont de anii respectivi, tindem să o credem pe românca Ștefania Mărăcineanu. Să facem o recapitulare:

- în 1922 pleacă la Paris pentru a urma cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la „Institutul Radiului”

- în 1924 și-a susținut lucrarea de doctorat cu titlul „Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux„. Este apreciată și lăudată de Mariei Curie.

- în 1930 inființează primul Laborator de Radioactivitate din România, unde experimentează o metodă de declanșare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori.

- în 1935 – atenție: 1935 – după toate acestea, premiul Nobel este oferit lui Frédéric Joliot-Curie și Mariei Curie, pentru ceea ce românca studiase înca din anii 1922.

Iată o nedreptate care poate fi demonstrată. Nu se știe dacă românca ar fi primit Nobel-ul, dar profesoara sa, Mariei Curie, ar fi putut să-i menționeze contribuția la realizarea lucrării finale, care a fost recunoscută și premiată la cel mai înalt nivel mondial.

StefaniaMaracineanufoto: rapcea.ro

O altă nedreptate i-a fost adusă chiar de compatrioții săi! Dintr-o greşeală a „Romfilatelia” şi a specialiştilor documentarişti din această instituţie, pe emisiunea filatelică dedicată femeilor celebre din România, vrând să omagieze, la data de 26 aprilie 2013, „Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale”, timbrul poștal emis de instituția românească și care poartă numele savantei românce, Ștefania Mărăcineanu …. este din păcate fotografia savantei Mariei Curie. Incredibil, dar adevărat!

881_001

reportaj de Mădălina Corina Diaconu

surse: wikipedia, balcanii.ro