Moldova a fost primul stat din Europa de est care a emis timbre

★ ★ ★ ★ ★

cap de bour

Prima țară din lume care a emis un timbru este Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei. Timbrul se numea ”Penny Black” și a fost tiparit pe 6 mai 1840, având pe el portretul reginei Victoria. Cel de-al doilea stat care tipărește timbre este Brazilia – în 1843 în timp ce în Grecia primele mărci poştale au apărut în anul 1861, în Imperiul Otoman în 1863, în Serbia în 1866 şi în Bulgaria în 1879. În spațiul românesc, primele mărci poştale au apărut în anul 1858 şi se numeau mărci “cap de bour”. Prima serie a fost tiparită la 15 iulie 1858, începând a fi utilizate după o săptămână, pe 22 iulie 1858. La această dată au fost puse în circulaţie la biroul poştal din Iaşi, urmând ca mai apoi începând cu data de 8 august să fie distribuite şi la celelalte birouri poştale ...

... moldoveneşti. Circulaţia lor a fost redusă deoarece în data de 31 octombrie 1858 au fost retrase.

molda legenda intemeierea moldovei

Capul de bour a fost ales datorită simbolisticii sale. Conform legendei legate de acest simbol, se spune că un voievodul nume Dragoş era la vănătoare şi pe malul unei ape se întâlnesţe cu un un bour şi în urma luptei, căteaua voievodului Molda moare, fiind îngropată acolo, voievodul botezând râul Moldova și acel teritoriu la fel, pe care îl ia în stăpănire, iar capul de bour devine simbol heraldic al conducătorilor moldoveni. Primele timbre poștale au fost făcute la Iaşi la tipografia ”Atelia Timbrului” în timpul caimăcamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui. Acest timbru a fost un “fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. Acest timbru reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda “porto scrisori” scrisă cu litere chilirice şi valoarea nominală a timbrului (au existat patru valori de : 27, 54, 81 şi 108 parale), amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 şi 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale şi 20,25 mm la valoarea de 108 parale.

Nicolae Vogoride

Nicolae Vogoride

Imprimarea timbrelor s-a făcut potrivit tehnicii tête-bêche, în care al doilea timbru era rotit la 180° față de linia de separație, pentru a distinge mai bine rândurile de timbre. Tirajul acestei emisiuni poştale a fost mic: 6.000 la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale și 6.000 la 108 parale. Imprimarea timbrelor s-a făcut pe coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi. Hârtia era specială, de provenienţă străină, având grosimea, structura şi culoarea diferită.Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale şi neuniforme. Mărcile din prima emisiune Cap de Bour, cu valorile nominale de 27, 54, 81 şi 108 parale, au valori cuprinse între 5.000 şi 100.000 de euro, în funcţie de calitate, ştampilat sau neştampilat, dacă este sau nu pe scrisoare etc. După retragerea acestei prime emisiuni si odată cu introducerea tarifului poştal unic, a fost pusă în circulaţie la 1 noiembrie 1858 a doua emisiune “Cap de bour” cu valori de 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale.

primele timbre romanesti Cap de bour

Acest de al doilea timbru reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în şase colţuri în loc de cinci (de pe prima emisiune), legenda PORTO GAZETEI sau PORTO SCRISOREI(adică pentru scrisori sau pentru ziare), iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu litere latine, alfabetul chirilic folosindu-se la scrierea cuvântului “PAR”(parale). Forma rotundă a primei mărci poştale a fost înlocuită cu un dreptunghi uşor rotunjit la colţuri, cu lăţimea mai mică decât înălţimea. Imprimarea timbrelor s-a făcut tot la Atelia Timbrului din Iaşi, în coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi. Hârtia era de provenienţă englezească, subţire, aproape transparentă, albă sau gălbuie. Această de a doua emisiune a fost retrasă la 1 mai 1862, cunoscându-se ca ultimă dată de circulaţie ziua de 3 mai 1862 la oficiul poştal din Botoşani. Această emisiune a fost destinată expedierii prin poştă a ziarelor şi imprimatelor. Mărcile poştale “Cap de bour” au fost nedantelate şi au avut putere de circulaţie doar în Moldova. A doua emisiune a totalizat 10.001 timbre.

Ziarul Zimbrulu si Vulturulu

Cea mai scumpă piesă filatelică românească este cea pentru ziarul ”Zimbrulu-Vulturulu”, costând 8 mărci de 5 parale ”Porto Gazetei” din a doua emisiune Cap de Bour. Acesta a fost şi obiectul uneia dintre cele mai mari tranzacţii din ultimii cinci ani, la o licitaţie la Geneva, cu aproximativ un milion de dolari (inclusiv taxe). În prezent, în lume, sunt existente 750 de exemplare de “Cap de Bour” din prima emisiune, dintre care 50 se află în România.