Marius Nistor, pictorul îndrăgostit de peisajele copilăriei

★ ★
Pentru marea lui iubire, pictura, a vrut să renunţe la facultate. A intervenit tatăl, care i-a dat un sfat bun: „Dacă tot te-ai apucat, termin-o! O diplomă de studii superioare nu strică!”

Aşa a abslovit alexăndreanul Marius Nistor Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti şi a devenit inginer.

Dar nu a profesat niciodată: „Nu m-am regăsit în meseria de inginer. Nu mi-a plăcut să fiu şef, să dau ordine. Mi-a plăcut să fiu liber, să fac exact ceea ce-mi doresc.” Timp de trei ani, a urmat cursurile Şcolii de Artă din oraşul natal, secţia pictură, clasa profesorului Nicolae Bichescu. „De când mă ştiu, dacă-mi puneai la dispoziţie o coală de hârtie şi un creion, eram cel mai cuminte copil din lume” ne declară amuzat Marius.

Talentul l-a moştenit din familie. Probabil mulţi alexăndreni îşi aduc aminte de „nea Gică”, tatăl artistului, care o viaţă întreagă a fost decorator. Unchii ...
... mamei, de origine germană, erau meşteri sticlari şi pictori pe sticlă. În facultate, în camera de cămin, deşi nu a repetat niciun an, studentul îşi petrecea mai tot timpul asupra şevaletului. Tablourile le vindea de obicei studenţilor greci de la Medicină. Ei erau cei mai interesaţi şi dispuneau şi de bani.

L-am întrebat de temele predilecte şi la ce tablouri ţine cel mai mult: „Dacă stai să cauţi prea mult o temă, nu mai pictezi. Importantă e starea de moment, ideea, pe care o frămânţi uneori şi câteva zile. Iubesc pânzele cu peisaje din pădurea „Vedea”, locurile unde am copilărit, unde mergeam adesea cu prietenii şi părinţii.” Marius Nistor a realizat şi grafică: „Grafică am lucrat mai mult în liceu. Îmi plac contrastul alb-negru şi tonurile de gri, fiecare lucrare este o poveste de viaţă. Şi colajele. Intervin acolo cu ceva suplimentar, să scot în evidenţă idea.”

Atelierul îl are în casa bătrânească, pe Tudor Vladimirescu. Pereţii văruiţi în alb îl inspiră. Iarna face focul la sobă. Viaţa de familie îl ajută enorm. E căsătorit din anul 1987 cu o doamnă profesor, cu care are doi copii. Fata, absolventă de SNSPA, căsătorită la rându-i, va onora curând o ofertă venită din Anglia. Băiatul este elev la liceu, anul trei. Marius se bucură de succes. Nu e simplu, însă datorită stilului aparte şi a originalităţii, lucrările lui atrag clienţii.

Păcat că Alexandria, un oraş nedezvoltat economic, nu oferă condiţii dezvoltării unui mediu cultural de nivel înalt. „M-aş bucura dacă ar exista mai multe spaţii unde artiştii locali ar putea expune şi s-ar manifesta. Să speram că în viitor se va rezolva. Avem talente şi trebuie dezvoltat cadrul, ca sa fie promovaţi. Artistul ar trebui sponsorizat, el produce valori” e de părere Marius Nistor.
 Pagina Facebook Marius Nistor

articole asemanatoare

comentarii

Acest articol nu are niciun comentariu

adauga comentariu