Mamă, de ce nu mă iubeşti?

★ ★ ★ ★ ★
Scrisoare de 1 iunie către mama sa a unui copil nenăscut. 1 iunie: Toţi copii zi sărbătoresc ziua mondială a copilului, însă eu nu pot să mă bucur fiindcă nu m-ai născut ci m-ai avortat! Mamă de ce nu mă iubeşti? Dar să o luăm cu începutul... 20 martie: Viaţa mea a început atunci când tu şi tata ştii tu... v-aţi iubit. Nu v-aţi gândit atunci să procreaţi, că doar pofta va îndemnat, dar nu vă judec... aşa sunt oamenii, dar trebuia să ştiţi că pentru a naşte copii, de aceea a lăsat Dumnezeu dragostea dintre bărbat şi femeie. După căteva zile eu am început să mă formez ca om desăvârşit, căci eram doar un ovul fecundat, însă chiar de atunci, deşi voi credeţi altceva, eu eram om cu suflet viu... Dumnezeu ştia ce o să fiu o să fiu fetiţă, o să-mi placă nespus de mult trandafirii, o să aflu leacul cancerului.... ...
... dar asta doar dacă m-aş fi născut.... Sunt unii care spun ca nu sunt o persoana reala, ca nu exist, ca doar mama mea exista. Dar eu totusi sunt o persoana reala, pentru ca ii aud, asa cum o farâmitura de pâine este tot pâine. Eu si mamica suntem doua persoane reale distincte si unice. 24 martie: Astazi am deschis pentru prima oara gurita. Ei bine, cam peste un an pe fata mea se va asterne zâmbetul, si cu buzitele mele ii voi putea da tatalui meu un pupic pe obraz. Si mai târziu voi putea sa vorbesc... Si deja stiu ca primul meu cuvânt rostit cu drag va fi: MAMA. Cu această gură mă voi ruga lui Dumnezeu, cu ea voi încuraja oamenii deznădăjduiţi... 26 martie: Inima mea a început sa bata de astazi. Pâna la sfârsitul vietii, în orice clipa se va auzi usor ritmul ei. Dupa multi ani ea va obosi, se va opri si eu voi pleca din nou la Dumnezeu. Această inimă va fi ce-a cu care o să-L iubesc pe Dumnezeu apoi pe voi şi pe toată lumea... Abia aştept... 3 aprilie: Cresc în fiecare zi câte putin. Mânutele si piciorusele mele au început sa se contureze din ce in ce mai clar. Dar va trebui sa mai astept mult timp pâna când ma vor ajuta sa ajung în bratele mamei, pâna când voi putea sa vin cu buchetelul de flori în mânute si sa-l îmbratisez pe tata. Cu aceste mâini voi ajuta o bătrânică să treacă strada, voi opera pe copiii cu cancer, voi da milostenie... 1 mai: Astă-i mămica mea a aflat de mine de la domnul doctor... Nu aşa că eşti bucuroasă? Ce nume o să îmi pui? Eu tare aş vrea să numeşti Ecaterina căci am auzit de la părinte când ai mers la mănăstire că a fost foarte înţeleaptă. 15 mai: Vad cu ochisorii! In jurul meu sunt multe culori feerice, o parte din razele soarelui razbat de afara pana la mine, dar când mama ma va aduce pe lume vor fi numai raze de soare si flori colorate, dar mai mult decât orice as vrea sa ii vad pe mami si pe tati... Cum arăţi, mămico? E frumos acolo afară? 20 mai: Sunt tare tulburată şi îmi este frică... Mama şi tata se ceartă... Oare de ce nu mă iubesc? L-am auzit pe tata: "Dă afară monstrul ăsta din tine, acum de plozi aveam nevoie? Avem rate, suntem tineri!" 25 mai: Mama a venit iar la doctor... Cred că vrea să mă vadă prin aparatul acela. Însă de ce îmi este frică? Mama mă iubeşte... Ce se întâmplă?! Un cuţit rece m-a atins... Mamă ce faci?! Nu, te roooog... O să fiu ce-a mai cuminte fetiţă din lume... Nu fă asta, pentru Dumnezeu.... Lasă-mă să-L cunosc pe Hristos prin Botez... Vreau şi eu să ajung în Rai... Of, Doamne, iart-o că nu ştie ce face!!!... 1 iunie: Mama mea m-a avortat... De aceea nu pot eu să mă bucur de vederea lui Dumnezeu şi nici măcar de aceast eveniment mondial: Ziua copilului...

articole asemanatoare

comentarii

Acest articol nu are niciun comentariu

adauga comentariu