Firmele de detergenti ne omoara incet, dar sigur

★ ★ ★ ★ ★
In spatele productiei si comertului cu detergenti functioneaza o industrie enorma, care poate fi catalogata drept criminala. Deoarece atenteaza la viata oamenilor, de la bebelusi pana la varstnici, dar si la ecosistemului planeter, pe care le distrug sistematic si iremediabil. Din cauza cifrei colosale de afaceri, guvernele tuturor statelor tin mizeria ascunsa sub pres, respectiv faptul ca in compozitia majoritatii detergentilor si produselor similare se gasesc substante extrem de toxice, adesea cancerigene. Poate ca tutunul, alcoolul sau drogurile nu sunt atat de daunatoare precum detergentii, fiindca distrug doar consumatorul, nu si mediul inconjurator ori existenta generatiilor viitoare. In plus, impotriva acestor vicii, in special a primelor doua, statele lupta din rasputeri, chit ca guvernele au de castigat cel mai mult de pe urma acestei batalii, prin incasarea accizelor, taxelor si impozitelor. La fel, afacerile cu petrol sunt impozitate la greu, chipurile pentru ca ar polua ecosistemul. De ce nu se procedeaza ...
... la fel si in cazul detergentilor, la fel de periculosi? Sanatos si ecologic? Nu conteaza. Ieftin si eficient sa fie Majoritatea romanilor, 80%, cumpara detergenti exclusiv pe principilu pretului cel mai scazut, din cauza neajunsurilor economice. La fel procedeaza si institutiile statului, in cazul achizitiilor publice. Iar produsele de gen cele mai ieftine sunt si cele mai criminale. Asa stand lucrurile, se pune intrebarea de ce guvernele ori organizatiile neguvernamentale, de la noi ori de aiurea, nu promoveaza campanii publicitare impotriva detergentilor toxici? Pai, cum sa procedeze asa, cata vreme in pretul pachetului de detergent extrem de nociv pe care il cumparam, sunt incluse si reclamele ce abunda spatiul publicitar, cu predilectie audio-vizual?! Altfel spus, tot consumatorul - in necunostinta de cauza - plateste ca sa fie otravit cu premeditare, spre folosul celor ce beneficiaza de pe urma substantelor chimice promovate. Ceea ce ni se pare cel putin machiavelic. Dupa noi, potopul Dupa cum se stie, detergentul este un produs de sinteza, avand o structura asemanatoare cu cea a sapunului, care modifica tensiunea superficiala a apei, ceea ce permite inlaturarea murdariei. |n compozitia tuturor acestor produsele exista fosfati ce dauneaza grav sanatatii oamenilor si animalelor, solului, atmosferei, panzei freatice, raurilor, marilor intinderi de apa, florei si faunei. |n noiembrie anul trecut, UE a propus interzicerea utilizarii fosfatilor in compozitia detergentilor, dar initiativa a ramas fara ecou, cel putin pana la 1 ianuarie 2013. Motivul? Deocamdata nu exista alternative fezabile din punct de vedere tehnic si economic. In continutul fiecarui detergent de rufe, indiferent de denumire (Dero, Bonux, Persil, Ariel, Tide, Rex, Omo, Bona sau Hass) intalnim urmatoarele ingrediente: - 15% - 30% sufractanti aniotici (sau zeoliti); - 5% sufractanti neionici; - agenti de inalbire pe baza de oxigen activi, fosfati si fosfonati; - enzime, parfumuri. Daca UE sau intreaga umanitate ar impune masuri drastice impotriva poluarii cu detergenti, iar daca acestea ar fi respectate, ecosistemele s-ar putea reface in 25 - 50 de ani. Chimie pe inteles tuturor Potrivit Facultatii de Chimie Industriala Bucuresti, surfractantii sunt "substante chimice care se concentreaza la suprafata si solubilizeaza materialele care au o mica afinitate unele fata de altele. Acumulandu-se pe suprafetele de separare, surfractantii sunt capabili sa modifice puternic proprietatile superficiale ale lichidelor in care se dizolva". Din aceeasi sursa mai aflam ca reziduurile rezultate sunt deosebit de periculoase pentru natura. Mai mult, surfractantii anionici (cei mai utilizati), nefiind biodegradabili, nu pot fi indepartati cu usurinta de pe suprafata marilor, lacurilor si raurilor, producand o spuma otravitoare si in concentratii foarte mici, care impiedica aerarea apelor, distrugand fauna si vietuitoarele subacvatice. Surfractantii uzuali, de tipul celui anionic - alchibenzensulfonat de sodiu - se obtine numai din materii prime petroliere, la fel ca si in cazul substantelor anionice si cationice. Alte materii prime sunt cele naturale (grasimi animale, uleiuri si hidrati de carbon), din care se obtin surfractanti folositi in mai multe sectoare de activitate, inclusiv in industria alimentara. Acestea prezinta marele avantaj ca sunt regenerabile, netoxice si dau dovada de o buna degrabilitate. Numai ca, in momentul in care s-ar obtine surfractanti in scop industrial, doar din produse naturale, umanitatea ar ramane fara suficiente surse de hrana. Consumatorul inselat la drumul mare Marea majoritate a consumatorilor nu stie, ori cunoaste vag efectele extraordinar de nocive ale detergentilor. {i are prea putine informatii despre existenta detergentilor ecologici obtinuti din substante mai prietenoase cu mediul. Unul dintre acestia a fost realizat de Compania Sensiblu, in urma cu sapte ani, destinat cu predilectie spalarii hainutelor celor mici. Potrivit Mihaelei Dumitrescu, Business Concepts Manager, produsul a pornit de la observatiile medicilor pediatri: 1 copil din 5 sufera de diferite forme de astm, cel putin 20% dintre copii sufera de dermatite sau alte afectiuni ale pielii, iar cresterea bolilor alergenice din Romania si de pe plan international este de-a dreptul alarmanta. Pe de alta parte, detergentii folositi in Romania sunt foarte puternici, iar populatia nu este adaptata acestor substante. Pe de alta parte, in procesul de spalare cu masini automate, timpul de limpezire a rufelor este extrem de scurt, el neputand sa elimine in totalitate detergentul folosit. Din aceeasi sursa am mai aflat ce se gaseste pe lista ingredientelor folosite la detergentii cei mai ieftini, dar si cei mai periculosi: - LAS (liniar alchibenzen sulfonat) ce poate cauza iritatii ale pielii la contactul prelungit; - inalbitori optici (fluorescenti) care nu albesc rufele, ci doar le confera perceptia de alb si stralucirea, datorate convertirii razelor ultraviolete in lumina. Aceste substante doar inseala ochiul, fara a aduce modificari benefice in compozitia detergentilor. Ba dimpotriva, dauneaza mediului inconjurator, prin deversarea la canalizare sau scurgerea in panza freatica; - parfumuri, naftati si alte asemenea - tot substante incriminate in declansarea unor manifestari alergice sau iritative. "Persoanele care sufera de o actiune cutanata inflamatorie (dermatita atopica, eczeme, psoriazis, neorodermita etc.) vor suferi exacerbarea afectiunilor deja existente. {i astmul bronsic poate fi declansat sau intretinut de astfel de substante ramase in imbracaminte sau lenjeria de pat dupa spalare", ne-a mai declarat Mihaela Dumitrescu. Alti detergenti ecologici au fost creati de compania belgiana Ecover, Sodasan - Germania sau Solinter - Spania. Cum ne otravesc detergentii Asociatia americana "National Poison Prevention Week" a atras atentia, in mai multe randuri, asupra otravurilor folosite in gospodarii. Otravuri cu actiune lenta - de la produsele pentru igiena personala pana la cele utilizate la bucatarie ori pentru spalarea rufelor -, care "ucid ambii parinti si milioane de copii". Pentru ca substantele chimice folosite sunt absorbite de organismul uman, prin caile respiratorii si prin piele, afectiuni precum cele endocrine, toxicitatea hepatica, tulburari ale sistemului nervos, Alzheimer, osteoporoza si chiar cancerul devin inerente. In replica, unii producatori de talie mondiala accepta ca folosesc produse chimice periculoase, dar ca acestea n-ar dauna sanatatii, deoarece n-ar fi absorbite in organism prin epiderma si caile respiratorii. Ceea ce este demonstrat ca neadevarat. Un surfractant comun folosit in producerea detergentilor americani este si nonilfenolul etoxilat, greu biodegradabil in natura si, de aceea, interzis in Europa. Specialistii au descoperit ca acest agent tensioactiv stimuleaza inmultirea celulelor de cancer la san si impotenta la barbati. Cetatea lui Bucur, cea mai mare poluatoare Daca in teritoriu, 85% dintre statiile de epurare nu functioneaza conform reglementarilor UE, Bucurestiul este singura capitala europeana care nu detine o astfel de instalatie. Ceea ce face ca intreaga cantitate de apa reziduala, fie ca e menajera, industriala sau pluviala sa ajunga netratata in raul Dambovita, apoi in Arges, in Dunare si Delta, iar de aici in Marea Neagra. Care mare, aflata in pragul dezastrului ecologic, este cea mai poluata intindere de apa, ramasa aproape fara oxigen, mai ales la mari adancimi. Fosfatii ajunsi in Marea Neagra, dar si tonele de cadmiu, mercur, zinc, crom sau diverse hidrocarburi distrug ecosistemul in mod direct, favorizand inmultirea algelor marine. Iar acestea, la randul lor, consuma oxigen in exces. Din cauzele aratate anterior, foca de Marea Neagra, o subspecie a focii "calugar", a disparut cu desavarsire, iar efectivele de delfini s-au diminuat de la un milion la cateva mii. Totodata, si restul celor circa 1.500 de specii de vertebrate si nevertebrate inventariate s-au redus considerabil in ultimii 20-30 de ani, din cauza poluarii cu substante chimice. Protectia muncii |n noiembrie 2009, Parlamentul European s-a aplecat asupra dermatozelor profesionale, prof. dr. John Swen Malte de la Universitatea Osnabruck, Germania, lansand atentionarea ca Europa "pierde anual cinci miliarde de euro, deoarece pacientii respectiv nu pot merge la munca". {i ca dermatozele profesionale afecteaza in special tinerii, cu varste cuprinse intre 18 - 25 de ani. Este vorba in principal de femeile de serviciu, coafezele, frizerii, constructorii ori mecanicii, care sunt expusi excesiv detergentilor si produselor de coafat, cimentului si rasinilor sintetice. Dermatita de contact reprezinta circa 90% din tulburarile pielii dobandite la locul de munca. Anul acesta, Romania s-a aliniat (alaturi de alte 23 de state europene) unei initiative de preventie a Academiei Europene de Dermato-Venerologie, intitulata "O piele sanatoasa la locul de munca". Campania s-a extins in America si Australia, devenind un important subiect de discutie si pe agenda Organizatiei Mondiale a Sanatatii. |n nomenclatorul provizoriu de meserii ce prezinta risc la dermatoze, preponderent provocat de detergenti, au fost identificate deja un numar de 120 de ocupatii. Romanii sunt cei mai "nespalati" europeni Consumul anual al detergentilor in Romania progreseaza anevoios, urmand sa mai treaca ceva timp pana sa atingem cantitatea anuala de 100.000 de tone, in conditiile in care firmele multinationale controleaza aproape 85% din piata. Procter&Gamble se situeaza pe prima pozitie la acest capitol, cu o cota de circa 40% din vanzari. Pe locurile urmatoare se plaseaza Unilever si Henkel. Cu toate acestea, Dero ramane cel mai vandut produs, datorita pretului mic practicat. De apreciat ca Dero si Ariel reprezinta 50% din preferintele romanilor. Odata cu criza cu care ne confruntam, cetatenii au inceput sa-si revizuiasca consumul zilnic, inclusiv la capitolul curatenie. Astfel, apa este folosita mai economic, deoarece costa, detergentul - mai cumpatat, deoarece ne rupe la buzunare, ca sa nu mai vorbim despre curentul electric. |n aceste conditii, e clar ca si vanzarile la detergenti au scazut intr-o oarecare masura, ceea ce n-a fost deloc pe placul multinationalelor ce controleaza aceasta piata infloritoare. Evaluand datele statistice din ultimii ani, in incercarea disperata de a-si mentine si a-si majora cotele pe piata detergentilor, afaceristii din domeniu au fortat si sponsorizat concluzia ca romanii sunt cei mai nespalati europeni. Lobby, ca sa nu scada vanzarile |n 2005 s-au vandut pe piata romaneasca 62.287 de tone de detergenti si produse derivate. Un an mai tarziu, cifra a ajuns la 69.199 de tone. Pentru 2007 s-a previzionat vanzarea a 90.000 de tone, care insa n-a fost atinsa. Trend inregistrat si in 2008, dar mai ales in urmatorii doi ani. Una peste alta, consumul detergentilor nu s-a diminuat raportat la perioada 2005 - 2006, dar nici n-a crescut la nivelul asteptarilor si sperantelor multinationalelor, care se situau dincolo de cifra de 100.000 de tone pe an. Coroborand aceste cifre cu studiile realizate in anii 2006, 2007 si 2008, care concuzionau ca un roman consuma doar 2,6 kg/detergent pe an (comparativ cu restul europenilor ce folosesc, in medie, intre 7 si 10 kg), am fost repede etichetati drept cei mai nespalati comunitari. Asa o fi?! Ce n-au luat multinationalele in calcul Unele statistici arata ca trei sferturi din populatia carpato-dunareano-pontica ar detine masini de spalat. Altele, ca doar jumatate din traitorii acestor meleaguri ar avea in gospodarie astfel de produse electrocasnice, din care doar 40% ar fi masini de spalat automate. Deci, la acest capitol, statisticile sunt varza si interesate. Pe fond de criza, este foarte posibil ca romanii sa-si fi umplut mai bine cuvele masinilor de spalat, pentru a economisii. |n al doilea rand este la fel de posibil ca multi sa fi revenit la utilizarea sapunului de casa, reducand astfel costurile igienei. De precizat ca scaderile cele mai alarmante se inregistreaza la detergentii manuali si la sapun. Asta inseamna ca am fi mai nespalati decat altii? Oare de ce nu ne-a laudat nimeni ca, in ultimii ani, poluam mai putin atmosfera cu gaze cu efect de sera, ori ca protejam apele si subsolul planetar prin cumpatarea noastra? Dan Coste

articole asemanatoare

comentarii

Acest articol nu are niciun comentariu

adauga comentariu